Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Bogații și săracii Platformei „DA”! Cel puțin patru membri NU au mașini personale. Câte are Năstase?

08 Iul. 2021, 15:37
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
08 Iul. 2021, 15:37 // Alegeri //  Realitatea.md

Unii cu două mașini, alții cu nimic. Vorbim despre primii șase candidați din partea Platformei „DA” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

În timp ce liderul acestora, Andrei Năstase este proprietarul unei mașini fabricată în ultimii trei ani, alți membri ai formațiunii declară ZERO automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Andrei Năstase

Liderul Platformei „DA”, deputat și jurist de profesie, Andrei Năstase „trăiește în lux”, față de colegii de partid care nu au nici o mașină, cel puțin potrivit deeclarațiilor de avere.

Năstase indică la CEC că are un Volvo XC90, fabricat în anul 2018. Pentru acest bolid, aspirantul la funcția de deputat a scos din buzunar peste 40 000 de euro.

De asemenea, în declarația de avere depusă la CEC, Năstase mai indică și un alt automobil, nu atât de nou. Este vorba despre un Nissan Maxima pe care l-ar fi achiziționat în 2005.

Mașina a fost fabricată în 2004, iar valoarea automobilului, potrivit lui Năstase, în 2005 era de 10 000 de euro.

Alexandru Slusari

Camaradul său, jurist și istoric de profesie, Alexandru Slusari care deține în proprietate două apartamente, indică că nu are nici un automobil.

În declarația de avere depusă la CEC, Slusari a lăsat spațiul liber în drept cu bunuri mobile în țară și/sau în străinătate.

În schimb, aspirantul la fotoliul de deputat indică că în perioada anilor 2019-2020 a încasat 20 000 lei din vânzarea unui automobil.

Este vorba despre un automobil de model Nissan, fabricat în anul 2005.

Ce alte bunuri mai indică membrul partidului în declarația de avere aflați AICI.

Igor Munteanu

Mai bine trăiește însă la acest capitol membrul Platformei „DA”, Igor Munteanu. Candidatul de pe listele formațiunii la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, indică în declarația de avere la CEC, că deține un automobil.

Cei drept, acesta a fost fabricat tocmai în 2010 și cumpărat exact în același an de Munteanu.

Este vorba despre o mașină Toyota Venza sau (Tayota Venza, așa cum a indicat Munteanu în declarația de avere). Pentru acest automobil, acum aproape 11 ani, Munteanu ar fi achitat 25 000 de dolari.

Dinu Plîngău

Unul dintre cei mai tineri deputați și membru al Platformei „DA”, jurist și el de profesie, Dinu Plîngău se pare că încă nu a adunat suficiență bani pentru achiziționarea unui automobil.

Cel puțin asta reiese din declarația de avere depusă de aspirantul la fotoliul de deputat la CEC.

Acesta declară la CEC doar salariul primit de la Parlament și de la un ONG.

Ce alte bunuri mai indică membrul Platformei „DA” în declarația de avere aflați AICI.

Inga Grigoriu

Cu numărul 5 pe listele Platformei „DA”, licențiată în arte dramatice, Inga Grigoriu nu are nici ea un automobil în proprietate. Cel puțin nu a declarat la CEC că ar avea vreo mașină.

Deputatul indică că are câteva terenuri și case de locuit, în schimb.

Cum arată declarația modestă de avere a aspirantului la funcția de deputat aflați accesând site-ul cec.md.

Liviu Vovc

Arhitectul și deputatul din partea formațiunii, Liviu Vovc, originar din Ialoveni, la fel asemeni unor colegi, nu deține nici un automobil și cel mai probabil este un pieton cu experiență.

Acesta indică în declarația sa de avere că nu și-a cumpărat nici un automobil, la fel cum nu are și nici o casă la sol de locuit sau apartament.

Ce alte bunuri mai indică membrul Platformei „DA” în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 3 zile.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!