ASP-ul a devenit ținta unor atacuri nefondate, mincinoase, iar acestea capătă teren, în special, acum în campania electorală. Este declarația făcută de directorul Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, în urma acuzațiilor lansate în adresa instituției pe care o conduce cu privire la majorările nejustificate la unele servicii.

Potrivit lui Zara, Nomenclatorul actualizat prevede prestarea mai mult de 30 servicii cu titlu gratuit:

certificatul de naștere,
certificatul de deces,
prima documentare cu buletin de identitate, sau cu înlesniri pentru unele categorii de solicitanți:
persoane cu dizabilități,
copii rămaşi fără ocrotire părintească,
veterani de război,
victime ale traficului de fiinţe umane și etc.
persoanelor care se află la întreținerea statului,
donatorilor voluntari de sânge, etc.

ASP menționează că tarifele la serviciile de înregistrare şi evidenţă a populației nu au suferit modificări pe parcursul anilor precedenți (serviciile de stare civilă –din anul 2008, serviciile de eliberare a actelor de identitate – din anul 2009).

În general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare a acestora, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază cu termenul obișnuit (în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost), acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul, de exemplu:

Potrivit ASP, cheltuielile pentru prestarea serviciilor instituției cu titlu gratuit sau cu înlesniri au constituit în 2019 – 97,5 mil. lei, iar în 2020 – 100,7 mil. lei

Cât despre creditele contractate de ASP, Vladislav Zara susține că la momentul constituirii Agenției Servicii Publice, instituția a preluat liniile de credit contractate de către ÎS „CRIS „Registru”” cu BC „Moldova-Agroindbank” SA și BC „Victoriabank” SA.

Prin urmare, în prezent, ASP are contractate cu:

BC „Moldova-Agroindbank” SA;
BC „Victoriabank” SA;
BC „Mobiasbancă – Gruppo Societe Generale”.

Directorul ASP a precizat de altfel, în briefing-ul de presă, că contractarea creditului a avut loc în scopul finanțării lucrărilor de creare a centrelor multifuncționale, iar acestea au fost luate de ASP în perioada 2018-2019, perioadă în care acesta nu se afla în funcția de director al ASP.

Zara a fost numit în funcție, anul trecut, în data 4 mai.

#ASP #declaratii #Vladislav Zara

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.