Solstițiul de vară marchează începutul verii. 21 iunie este cea mai lungă zi din an și, odată cu ea, au loc fel de fel de obiceiuri.

În ceea ce privește lumina zilei, această zi este cu 6 ore și 42 de minute mai lungă decât solstițiul de iarnă din decembrie.

Oamenii asociau solstițiul de vară cu florile, care sunt în plină înflorire în această perioadă a anului. Unele dintre florile tipice care simbolizează solstițiul de vară includ floarea-soarelui, trandafirii, lavanda și mușețelul.

Meteorologii folosesc o metodă diferită de definire a primei zile de vară. Și, în unele țări, începutul anotimpurilor este determinat de temperaturile medii, mai degrabă decât de date fixe sau de evenimente astronomice.

Vara astronomică începe la solstițiul de vară, care este cea mai lungă zi din an. Acest lucru înseamnă că zilele se scurtează în timpul verii – foarte încet la început, dar la intervale zilnice din ce în ce mai mari pe măsură ce se apropie echinocțiul din septembrie, anunțând începutul toamnei.

Locațiile mai apropiate de poli se confruntă cu diferențe mai mari în ceea ce privește durata zilei pe parcursul anului, astfel că zilele de vară sunt mai lungi acolo. În Toronto, cea mai lungă zi durează puțin peste 15 ore și 26 de minute; în Miami, la aproximativ 2.000 de kilometri mai la sud, aceasta durează aproximativ 13 ore și 45 de minute.

Locurile din interiorul cercurilor polare experimentează Soarele de la miezul nopții sau ziua polară în timpul întregului sezon estival sau a unei părți din acesta, când Soarele nu apune deloc.

Deși orele de lumină scad în timpul lunilor de vară, temperaturile continuă să crească în majoritatea regiunilor. Acest lucru se datorează faptului că este nevoie de timp pentru ca Pământul să se răcească, un efect cunoscut sub numele de decalaj sezonier, scrie timeanddate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ritualuri de solstițiul de vară

Cea mai lungă zi a fost marcată în diferite moduri de-a lungul anilor și are propriile obiceiuri. Unele se bazează pe nevoi practice. Altele își au originea în credințe spirituale și superstițioase.

Focuri de tabără

Aprinderea și săritul peste focuri de tabără în ajunul solstițiului de vară datează din obiceiurile păgâne precreștine. Se credea că astfel se țineau demonii la distanță și aduceau noroc îndrăgostiților.

Obiceiuri vikinge

Solstițiul era deosebit de important în comunitățile nordice, unde schimbările sezoniere ale luminii solare sunt dramatice. Vikingii se foloseau de zilele lungi pentru a-și maximiza productivitatea prin vânătoare, rezolvarea disputelor și efectuarea de raiduri.

Sărbătorile creștine

După înființarea Bisericii Creștine, sărbătorile solstițiului au fost combinate cu Ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al XIX-lea, creștinii au folosit Ziua Sfântului Ioan pentru a pune în scenă botezurile copiilor care au murit ca „păgâni”.

#flori #solstițiu #vara

Doliu în lumea culturii moldovenești. Miercuri, 19 august, la vârsta de 77 de ani, s-a stins din viață compozitorul și profesorul Tudor Chiriac, personalitate marcantă a muzicii și a învățământului artistic. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii, care a exprimat sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe Tudor Chiriac.

Născut la 21 martie 1949, în satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, Tudor Chiriac și-a făcut studiile de specialitate la Chișinău, Moscova și Cluj, dedicându-și ulterior activitatea creației muzicale și formării noilor generații de artiști.

În perioada 1975–1979, a fost profesor de Teoria muzicii, Solfegiu, Armonie și Analiza creațiilor muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. În 1993, a devenit vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, iar în perioada 1993–1994 a fost director artistic al Filarmonicii Naționale din Chișinău.

Ulterior, Tudor Chiriac și-a continuat activitatea pedagogică în România, fiind profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Creația sa cuprinde lucrări în diverse genuri muzicale și este marcată de preocuparea pentru valorificarea filonului ancestral românesc. Una dintre lucrările sale de referință, „Miorița” – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică –, a fost selectată în anul 1986 de Tribuna Internațională a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele mai bune 10 lucrări muzicale ale lumii.

Tudor Chiriac a semnat și muzica pentru filme artistice, inclusiv pentru pelicula „La porțile Satanei”, realizată la studioul „Moldova-film” în anul 1980, în regia lui Vlad Ioviță.