Astăzi se decide soarta Guvernului Român condus de către Florin Cîțu! Pierde PNL puterea sau nu?

Deputații și senatorii români se reunesc marți, de la ora 12.00, în ședință comună a Parlamentului pentru a dezbate și vota moțiunea de cenzură depusă de PSD, intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”. Pentru demiterea guvernului condus de premierul Florin Cîțu și-au anunțat susținerea și USR, și AUR.

PSD a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu marți, 28 septembrie, după ce soarta moțiunii USR și AUR a devenit neclară, în urma deciziei CCR.

Mai exact, Curtea Constituțională a admis, în urma sesizării Executivului, că există un conflict constituțional între Guvern și Parlament, dar și în acest caz, moţiunea USR – AUR trebuie să își urmeze traseul în Parlament. Astfel, în Legislativ vor fi două moțiuni anti-Cîțu.

Intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor”, moțiunea de cenzură a PSD are patru pagini, iar premierul Florin Cîțu este acuzat, printre altele, că „a sărăcit România”, că „românii se confruntă cu explozia prețurilor și a cursului valutar” și că „agricultorii țării au fost umiliți”.

USR a transmis că cei 80 de parlamentari ai formațiunii vor vota moțiunea, întrucât nu îi mai oferă sprijin politic premierului, dar sunt deschiși pentru negocieri pentru a forma un nou guvern cu PNL și USR cu un nou nume de premier. Florin Cîțu a transmis, pe 4 octombrie, că dacă USR votează o moțiune alături de PSD, colaborarea cu PNL va înceta.

Moțiunea de cenzură va fi admisă, iar guvernul va fi demis, dacă este votată în plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului de 50%+1 din numărul total de parlamentari.

Astfel, pentru ca moțiunea de cenzură depusă de PSD să treacă sunt necesare 234 de voturi. PSD are 157 de parlamentari, AUR are 43, iar USR-PLUS are 80 – în total sunt 280 de voturi.

Dacă parlamentarii PSD, AUR și USR-PLUS vor respecta îndemnul conducerii partidelor, vor vota pentru dărâmarea guvernului.

La aceste voturi se pot adăuga altele – cele ale parlamentarilor PNL nemulțumiți de Florin Cîțu sau cele ale minorităților naționale.

Liberalii au anunțat că vor exclude orice membru PNL care votează moțiunea.

#PNL #Florin Citu #Romania

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că nu consideră că în România se resimte „oboseala” de pe urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și că această țară vecină cu România trebuie susținută în următoarele săptămâni și luni, care sunt „cruciale”. În plus, „trebuie să ajutăm Republica Moldova să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul”, a spus oficialul.

Moderator: Haideți să revenim la efectele războiului și haideți să vorbim despre Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia continuă să se amestece, să tulbure apele în Moldova?

Bogdan Aurescu: „Da, din păcate, presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova a crescut în ultimele săptămâni și luni, iar acest lucru este foarte vizibil din amenințările care îi vizează pe oficialii moldoveni, care vizează Guvernul din Republica Moldova și deciziile Guvernului din Republica Moldova, care este un Guvern pro-reformă, foarte pro-european”.

Moderator: V-ați strâns și mai mult legăturile cu acest Guvern pe partea de piață financiară, dar și în ce privește împărtășirea unor aspirații pe termen lung. Vă doriți să vedeți, într-o bună zi, Moldova în UE.

Bogdan Aurescu: „Absolut”.

Moderator: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?

Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. Noi asta este ceea ce susținem”.

Moderator: Dar între timp, așa cum spuneți, rușii, și spuneți că există dovezi dar, că veni vorba, nu știu la ce dovezi faceți referire, continuă să se amestece și să tulbure apele. Puteți să detaliați?

Bogdan Aurescu: „Există declarații publice ale Ministrului de Externe al Rusiei, ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Le puteți verifica, sunt publice”.

Moderator: Ce am văzut eu a fost că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat Moldova, spunând că Rusia a fost și rămâne, citez, “o parte care a dat dovadă de responsabilitate cu privire la Transnistria”. Știm că Rusia menține peste 1.000 de militari în Transnistria, care este un fel de enclavă autoproclamată pe teritoriul Moldovei.

Bogdan Aurescu: „Aflată sub control rusesc”.

Moderator: El spune, și mă refer la Peskov, “îi sfătuim pe omologii noștri moldoveni să aibă mare atenție” și mai spune că “Moldova se confruntă cu o isterie anti-rusească”. Cât de mult vă temeți că acest conflict se va extinde asupra Moldovei?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că există un pericol la adresa Republicii Moldova, din perspectiva unui posibil atac militar din partea Rusiei la adresa acestei țări, dar cred că deja există alte moduri în care, să spunem, în materia de instrumente hibride, pe care Rusia le utilizează. Iar aceste aspecte au fost deja dezvăluite de către autoritățile din Republica Moldova. Grupuri de persoane angajate și plătite de forțe pro-ruse, care încearcă să destabilizeze țara, organizând proteste plătite din bani rusești. Acestea sunt informații făcute publice de autoritățile din R. Moldova. Până acum, autoritățile și Guvernul Republicii Moldova au reușit să gestioneze cu calm și în mod responsabil aceste provocări. Dar eu cred, și discutam zilele acestea și cu omologul meu britanic și cu secretarul apărării Wallace, că este important să continuăm susținerea în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova, a consolidării capacității sale de apărare; chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, fără vreo intenție de a se alătura NATO, este, totuși, important să îi ajutăm să își consolideze securitatea”.

Moderator: În caz de instabilitate în Moldova, poate chiar și violențe, trupele române ar interveni?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că se pune așa problema, cred că autoritățile din Republica Moldova sunt capabile să gestioneze securitatea țării. Ce trebuie să facem este să îi ajutăm să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul. Iar acest aspect a fost deja asumat ca atare la nivelul NATO, la nivelul UE și la nivelul parteneriatelor directe dintre unele state membre NATO și UE, cu Republica Moldova”.