Instanța din Ucraina a emis primul verdict unui medic pentru falsificarea certificatelor COVID-19. Potrivit informațiilor, medicul nu va putea lucra în domeniu timp de un an și trebuie să plătească o amendă, transmite UNIAN.

Președintele Vladimir Zelenski a ținut o conferință privind combaterea pandemiei COVID-19, în timpul căreia a abordat o serie de probleme legate de vaccinarea împotriva coronavirusului și răspândirea acestuia în Ucraina.

Șeful Poliției Naționale, Igor Klimenko, a spus că s-au efectuat 13 percheziții într-o săptămână și s-au deschis 12 proceduri penale din cauza falsificării certificatelor COVID. În același timp, el a subliniat că există deja prima hotărâre judecătorească în legătură cu un medic.

„De asemenea, există deja prima decizie judecătorească privind recuperarea unei amenzi în valoare de 34 mii grivne de la un medic din Pavlograd, regiunea Dnipropetrovsk și privarea de dreptul de a lucra în specialitate timp de un an”, este menționat într-o notă informativă.

Medicul șef sanitar din Ucraina, Igor Kuzin, a reamintit că poate fi urmărită introducerea oricărei informații în sistemul electronic de îngrijire a sănătății. Potrivit acestuia, autoritățile monitorizează site-uri, canale de Telegram, grupuri Facebook, unde sunt difuzate informații despre achiziționarea certificatelor COVID.

În același timp, el a subliniat că în acest caz sunt în curs aproximativ 300 de proceduri penale. Ministerul Sănătății a inițiat, de asemenea, modificări guvernamentale la Codul de procedură penală pentru a crește răspunderea pentru falsificarea documentelor și certificatelor de vaccinare.

Ministerul Afacerilor Interne a explicat cum intenționează să verifice certificatele COVID ale ucrainenilor. Pentru aceasta, a fost dezvoltat un software pentru citirea codurilor QR.

#certificat de vaccinare #COVID-19 #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.