Rusia a lansat, în noaptea de 25 ianuarie, un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete balistice și peste o sută de drone de atac. Potrivit informațiilor transmise de Forțele Aeriene ale Ucrainei, au fost înregistrate lovituri în mai multe regiuni ale țării, iar apărarea antiaeriană a reușit să neutralizeze majoritatea țintelor, scrie adevărul.ro.

Atacul a început pe 24 ianuarie, în jurul orei 18:30, și a continuat pe parcursul nopții. Agresorul a folosit două rachete balistice de tip „Iskander-M” sau rachete antiaeriene S-300, precum și 102 drone de atac de tip Shahed, „Gerbera” și alte tipuri de UAV-uri. Rachetele au fost lansate din regiunea Briansk a Federației Ruse, iar dronele au venit din direcțiile Kursk, Orel, Briansk și Șatalovo, precum și din teritoriul temporar ocupat al regiunii Donețk. Aproximativ 70 dintre dronele utilizate au fost de tip Shahed.

Apărarea aeriană ucraineană – aviația, trupele de rachete antiaeriene, unitățile de război electronic, sistemele fără pilot și grupurile mobile de foc – a fost mobilizată pentru respingerea atacului.

Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, au fost doborâte sau neutralizate 87 de drone inamice în nordul, sudul, centrul și estul Ucrainei. Totuși, au fost confirmate lovituri ale 15 drone de atac în zece locații, precum și căderea resturilor de drone doborâte într-o altă zonă. Informațiile privind cele două rachete balistice sunt în curs de clarificare.

Atacul nu a fost complet respins, iar Forțele Aeriene au avertizat că, la primele ore ale dimineții, mai multe drone rusești se aflau încă în spațiul aerian al Ucrainei, îndemnând populația să respecte regulile de siguranță.

Lovituri în Harkov, explozii raportate la Cernăuți și Poltava

În dimineața zilei de 25 ianuarie, primarul Harkovului, Igor Terehov, a anunțat că o dronă de tip Shahed a lovit districtul Holodnogorsk. Cu puțin timp înainte, Forțele Aeriene avertizaseră asupra apropierii unor UAV-uri dinspre nord. Alarma aeriană în regiunea Harkov a durat peste cinci ore și jumătate, de la ora 23:33, pe 24 ianuarie, până la 5:11, în dimineața următoare.

În cursul nopții, canalele de monitorizare au semnalat explozii și în Cernăuți și Poltava, însă autoritățile așteaptă confirmări oficiale. Per ansamblu, monitorii militari apreciază că activitatea aeriană a agresorului a fost relativ scăzută față de atacurile anterioare.

Cu o zi înainte, pe 24 ianuarie, Harkovul fusese vizat de un atac masiv cu drone Shahed, în urma căruia numărul persoanelor rănite a ajuns la 31.

Kievul, sub presiune: mii de locuințe fără căldură și gaze

Pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Kiev au activat măsuri de sprijin pentru populația rămasă fără utilități. Guvernul a decis desfășurarea a 41 de bucătării mobile ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS), destinate locuitorilor clădirilor fără gaz și încălzire, a anunțat premierul Iulia Sviridenko.

În prezent, patru bucătării sunt deja funcționale, iar alte 37 se află în stare de pregătire, putând fi amplasate rapid în diferite cartiere. În total, în Kiev funcționează 56 de puncte de distribuire a hranei calde, cu sprijinul organizațiilor World Central Kitchen și Crucea Roșie. În ultima săptămână, peste 26.000 de porții de mâncare au ajuns la locuitorii capitalei.

Sprijin suplimentar este acordat și în regiunea Kiev: la Brovarî funcționează un food-truck cu până la 16.000 de porții zilnic, iar la Irpin este activ un tren-bucătărie al „Ukrzalizniția”, care asigură aproximativ 4.000 de porții pe zi.

Troeșcina, cea mai afectată zonă

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că cea mai dificilă situație se înregistrează în cartierul Troeșcina, unde circa 600 de blocuri au rămas fără căldură, apă și electricitate. Autoritățile locale amenajează puncte de încălzire în mai multe școli, unele dotate cu centrale mobile, unde oamenii pot rămâne inclusiv pe timpul nopții. Sunt distribuite saltele, iar hrana este asigurată.

O atenție specială este acordată persoanelor vulnerabile, care nu se pot îngriji singure. Serviciile sociale oferă sprijin pentru relocare temporară, alimente, medicamente și îngrijire, iar autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să semnaleze cazurile cunoscute.

Atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice continuă să agraveze situația umanitară din Ucraina, lăsând orașe întregi fără căldură, electricitate și apă, în plină iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #razboi #Rusia #Ucraina

Formarea unui nou guvern se amână, iar Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un premier după 1 septembrie, potrivit surselor Antena 3 CNN. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu are în prezent cele 233 de voturi necesare învestirii, dar a adăugat că situația se va clarifica la începutul lunii viitoare. Și premierul interimar Ilie Bolojan consideră puțin probabil ca Executivul să fie votat în august, deoarece mulți parlamentari sunt în concediu, iar validarea guvernului necesită prezența fizică în Parlament.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari, el arătând că astăzi, nu are cele 233 de voturi pe care să le pună pe masa preşedintelui Nicuşor Dan dar săptămâna viitoare nu ştie să spună dacă le va avea.

„De joi, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. După cum vedeţi, e foarte puţină lume în Parlament. Rămân la ceea ce vă tot spun de vreo două săptămâni, că în jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare. Până atunci, vedeţi că sunt preocupări, şi pentru asta le mulţumesc parlamentarilor, chiar dacă sunt prezenţi fizic sau online, că în aceste săptămâni au fost cât se poate de receptivi şi au reuşit prin Parlament să trecem nu doar legi care ţin de PNRR şi de a absorbi cât mai mulţi bani din PNRR, ci şi legi care sunt esenţiale pentru români. Şi chiar săptămâna trecută au trecut câteva în Cameră şi ştiu că e convocată sesiune extraordinară la Senat, de asemenea pentru legi care nu sunt parte a PNRR-ului, dar sunt importante”, a afirmat Grindeanu.

Despre termenul avansat de el iniţial, de 15 august, pentru o nouă nominalizare de premier, Sorin Grindeanu a spus: „Am fost optimist. Cred că 1 septembrie, fiindcă vedeţi, e 17 august, prea puţină lume e prin Parlament”.

Potrivit lui Grindeanu, „un guvern în forma în care pare că se cristalizează, ori în jurul PSD-ului, ori în jurul PNL-ului, USR-ului, ar fi un guvern care ar trece la limită”.

„Aşa cum ştiţi, nu se poate vota online un guvern, trebuie prezenţă fizică. Este evident că în perioada aceasta, chiar dacă parlamentarii au fost prezenţi, unii fizic, unii online, e dificil, foarte dificil să ai, într-un scenariu de acest tip, un succes, având vacanţă parlamentară, şi atunci, de aceea cred că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari”, a explicat liderul PSD.

Întrebat dacă are 233 de voturi pe care să le pună în faţă preşedintelui, Sorin Grindeanu a răspuns: Săptămâna viitoare nu ştiu să vă răspund, pot să vă răspund astăzi. Astăzi, nu”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, le-a spus liberalilor din Timiș, luni seara, într-o ședință, că este puțin probabil ca în luna august sa poată fi votat un nou Guvern. „(n.r. – Parlamentarii) Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună”, a afirmat el, potrivit stenogramelor.

”În termen reali, ca să votezi un guvern, trebuie să convoci Parlamentul. Votul nu se poate face decât fizic, cu prezență fizică. Parlamentarii, și eu sunt tot parlamentar, deci pot să vorbesc cu tine și domnul Pîslaru, dar nu o să-i găsești de muncă. Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună, dacă nu există o majoritate puternică care să susțină un nou Guvern, să se convoace Parlamentul pentru această problemă. Norocul nostru și șansa noastră este că la legile care țin de fonduri europene pot să votez și de pe tabletă. Atunci au putut fi trecute legile pentru că, indiferent pe unde erau, au putut să voteze, ceea ce a fost un lucru bun, trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat Bolojan.

El a spus că „decât să fii într-o coaliție care nu face ce trebuie, „mai bine stai în opoziție”.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulţumiţi din AUR şi PNL.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru Antena 3 CNN că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament. Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat.

Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

De asemenea, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Șeful statului are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Președintele a declarat anterior că până nu va avea certitudinea că există șanse ca un guvern să fie învestit nu va nominaliza un alt premier, după ce două propuneri anterioare – Eugen Tomac și Adrian Veștea – au eșuat.