Valul de căldură intensă ce a cuprins țara, cu cod roșu și portocaliu de caniculă valabil pentru majoritatea regiunilor, prelungit și în săptămâna viitoare, ridică îngrijorare din partea medicilor. Ei avertizează asupra pericolului de apariție a simptomelor febrile care pot afecta creierul.

Creierul, obligat să mențină temperatura corpului în limite normale în condiții de căldură excesivă, este supus unui stres suplimentar, riscând să fie afectat. Deshidratarea, o consecință directă a caniculei, poate afecta grav funcțiile cognitive ale creierului, cauzând confuzie, amețeală, scăderea concentrării și a memoriei.

„Pacienții vârstnici care se confruntă cu hipertermie prin expunere la temperaturi extreme se pot manifesta exact ca o encefalită la un moment dat, putând fi destul de ușor confundați cu așa ceva, pentru că au o febră foarte înaltă, tulburări de conștiență, dezorientare, cefalee, vărsături, deci acestea fiind forme extreme de până la șoc termic prin expunere la temperaturi crescute ambiante și în lipsa unei hidratări eficiente.

Am avut și anii trecuți cazuri din acestea foarte multe, dar de pacienți vârstnici care au fost aduși la noi cu febră înaltă, dureri de cap, vărsături și unii dintre ei chiar în comă. Și din păcate, aceste cazuri care apar datorită unei temperaturi ambientale foarte înalte la pacienți care nu mai pot să-și regleze singur temperatura corpului în mod eficient, poate să se ducă chiar și la deces”, spune dr. Simin Florescu, manager Spitalul „Victor Babeş” pentru antena3.ro.

Simptomele la care trebuie să fim atenți pe caniculă

Canicula poate induce diverse simptome neplăcute, de la dureri musculare și dureri de cap, până la insolație, care poate evolua către forme grave. Amețeala, vărsăturile și tulburările de conștiență sunt semne de alarmă, iar în cazuri extreme, poate apărea chiar coma.

Temperatura corpului extrem de ridicată: Peste 40°C, proteinele și enzimele din celule se degradează, afectând funcțiile organice, inclusiv ale creierului.
Deshidratarea severă: Căldura excesivă crește riscul deshidratării, afectând fluxul sanguin către creier și provocând dezechilibre electrolitice. Aceste dezechilibre pot afecta funcționarea normală a creierului și pot duce la pierderea cunoștinței.
Edem cerebral: Expunerea prelungită la căldură poate provoca inflamarea creierului, cunoscută sub numele de edem cerebral. Aceasta poate determina creșterea presiunii intracraniene și poate leza creierul, ducând la comă.
Eșecul organelor: Insolația severă poate duce la insuficiență multiplă de organe, inclusiv rinichi, ficat și inimă. Aceste complicații pot afecta indirect funcționarea creierului și pot duce la comă.
Stresul oxidativ și inflamația: Temperaturile ridicate pot provoca stres oxidativ și inflamație sistemică, afectând negativ funcția creierului. Aceste procese contribuie la deteriorarea neuronală și pot duce la pierderea cunoștinței.

Simptomele insolației care ar putea progresa către comă includ:

Temperatură corporală extrem de ridicată (peste 40°C)
Piele fierbinte și uscată sau excesiv de transpirată
Confuzie, dezorientare sau comportament agresiv
Convulsii
Pierderea cunoștinței

Atenție: Aceste simptome pot semnala o stare gravă de sănătate. În cazul apariției unuia sau mai multora dintre acestea, consultați de urgență un medic.

#canicula #coma #simptome

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.

#Construim Încredere #parlament #reforma salariala