Atenție, Omicron! Certificatul Covid-19 devine obligatoriu în toate spațiile închise neesențiale

Accesul în spațiile închise neesențiale se va face strict în baza certificatului Covid-19. Premierul Natalia Gavrilița spune că numărul mare de infectări cu Covid-19 determină autoritățile să ia măsuri restrictive de protecție. Astfel, pe lângă introducerea obligativității deținerii certificatului Covid-19 la intrarea în spațiile închise, angajații instituțiilor publice sunt îndemnați să muncească de acasă. Noile restricții vor fi aprobate mâine, 20 ianuarie, în timpul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

Potrivit premierului Natalia Gavrilița, pentru a scădea presiunea pe sistemul de sănătate din Republica Moldova, CNESP va lua mâine măsuri mai dure de prevenire a răspândirii infecției. Astfel, în toate spațiile închise neesențiale vor avea acces doar persoanele vaccinate, cele care au confirmarea trecerii prin boală sau rezultatul negativ al testului PCR sau antigen, adică persoanele care dețin certificatul Covid-19. Spații închise esențiale sunt considerate farmaciile, magazinele alimentare și stațiile PECO.

„Vedem o creștere expondențială a numărului de cazuri, și anticipăm mult mai multe cazuri decât în valurile precedente. Vom veni cu măsuri noi, în special cu solicitarea certificatului Covid-19 în toate spațiile închise care nu sunt servicii esențiale. Toate ședințele Guvernului au trecut în regim on-line. Am dat dispoziție ca până la 70% din lucrătorii autorităților publice să lucreze de acasă. Trebuie să ne asigurăm că sistemul medical poate să facă față noului val” a spus Natalia Gavrilița.

Ieri, Republica Moldova a înregistrat un număr record de infectări cu Covid-19 – 2681 de persoane.

#certificat COVID #Gavrilita #COVID-19

O echipă de cercetători din Danemarca și Suedia a realizat un studiu pentru a vedea dacă tehnologia de recunoaștere facială și analiza predictivă pot fi folosite pentru a prezice opiniile politice ale unei persoane.

Scopul cercetării „a fost să demonstreze că există o amenințare semnificativă la adresa confidențialității din cauza acestei tehnologii avansate și a fotografiilor ușor disponibile”.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit un set de date publice cu 3.233 de imagini ale politicienilor danezi care au candidat pentru o funcție locală și i-au decupat din poze astfel încât să se vadă doar fețele lor.

După aceea, au aplicat tehnici avansate pentru a evalua expresiile lor faciale și au folosit o bază de date de frumusețe facială pentru a determina „scorul de atractivitate” al acestora. Folosind aceste date, oamenii de știință au arătat ce politicieni din imagini erau de stânga sau de dreapta. Studiul a constatat că tehnologia a prezis cu exactitate afilierile politice în proporție de 61%. Variațiile expresiilor faciale a subiecților au fost legate de opiniile lor politice, au constatat cercetătorii: Inteligența artificială a prezis că candidații conservatori „păreau mai fericiți decât omologii lor de stânga” după zâmbetul lor, în timp ce candidații liberali erau mai neutri.

Femeile care și-au exprimat disprețul, o expresie facială caracterizată de ochi neutri și un colț al buzelor ridicat, au fost legate de o politică mai liberală. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modelul AI a corelat nivelul de atractivitate al candidatului cu înclinația politică a acestuia.

Femeile considerate atractive ar avea opinii conservatoare, deși nu a existat o corelație similară între nivelul de atractivitate al bărbaților, măsurat prin cât de masculin arată, și preferințele de dreapta. În timp ce legăturile dintre atractivitate și ideologia politică nu sunt nimic nou, concluziile studiului dezvăluie cât de puternică poate fi Inteligența artificială în deducerea acestor informații și, spun autorii studiului, „a confirmat amenințarea la adresa confidențialității”. Preconcepțiile despre standardele de frumusețe și gen, folosite adesea pentru a antrena modele de inteligență artificială, pot consolida stereotipurile care pot duce la rezultate specifice, de exemplu, în deciziile de angajare.

„Fotografiile faciale sunt în mod obișnuit disponibile pentru potențialii angajatori, iar cei implicați în deciziile de angajare își autodeclară dorința de a discrimina pe baza ideologiei. Membrii publicului pot fi astfel ajutați recunoscând ce elemente din fotografiile lor le-ar putea afecta șansele de angajare”.

Preocupările cu privire la modul în care tehnologia de ultimă oră poate întări percepțiile cu privire la anumite categorii demografice au devenit mai răspândite acum că instrumentele AI puternice, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI, iau lumea cu asalt.

Un alt studiu publicat în martie a constatat că DALL-E 2, un generator de imagini AI, a produs imagini care legau bărbații albi de funcția „CEO” sau „director” în 97% din cazuri, rezultate părtinitoare despre care cercetătorii au avertizat că pot perpetua stereotipurile rasiale.

#Inteligență Artificială #politica #studiu