ONU şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la atmosfera de „suspiciune reciprocă” din Kosovo, solicitând „măsuri de dezescaladare” și dialog pentru ieșirea din „impasul politic”, între Belgrad şi Priștina, ai căror reprezentanţi s-au acuzat reciproc că poartă responsabilitatea pentru deteriorarea situaţiei.
Tensiunile sunt extrem de mari între Kosovo şi Serbia de la moartea unui poliţist kosovar ucis într-o ambuscadă, pe 24 septembrie. Se pare că a fost împuşcat de un comando paramilitar compus din sârbi kosovari.
„Evenimentele majore din 24 septembrie au exacerbat un mediu de securitate care se degrada deja, marcat de o atmosferă de suspiciune reciprocă şi percepţii contradictorii, în special în nordul Kosovo”, a declarat în faţa Consiliului de Securitate şefa misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, Caroline Ziadeh, apelând la „dialog” pentru a ieşi din „impasul politic”.
„Măsuri de dezescaladare sunt cruciale pentru a reduce tensiunile” a insistat ea, exprimându-şi „speranţa” într-o evoluţie pozitivă după întâlnirile care au fost organizate în weekend de americani şi europeni la Belgrad şi Pristina.
Ea a cerut în special recunoaşterea „fără întârziere sau condiţii prealabile” a asociaţiei municipalităţilor sârbe din Kosovo.
În aceste oraşe predominant sârbe din nordul Kosovo, alegătorii sârbi au boicotat ultimul scrutin, ceea ce a dus la alegerea unor primari albanezi – cu o prezenţă la vot sub 4%. Instalarea lor în funcţie a degenerat într-o revoltă în primăvară.
„Comunitatea municipalităţilor sârbe este un element inevitabil pe care se bazează aplicarea oricărui alt acord”, a insistat în faţa Consiliului de Securitate al ONU premierul sârb, Ana Brnabic, subliniind, totodată, că Pristina poartă responsabilitatea pentru evenimentele din 24 septembrie.
Acestea sunt, „din păcate, consecinţele logice a domniei fricii şi terorii impuse de Pristina, în pofida apelurilor la dezescaladare din partea comunităţii internaţionale”, a declarat ea, descriind o „campanie tăcută de epurare etnică”.
Cuvinte reluate de preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani-Sadriu, care acuză Belgradul de „epurare etnică prin mijloace administrative” în Serbia şi „trimiterea regiunii înapoi în anii 1990”.
„Ceea ce s-a întâmplat pe 24 septembrie nu a fost doar un atac asupra Kosovo, a fost un plan de destabilizare a Balcanilor de Vest”, a insistat ea.
Kosovo, cu 1,8 milioane de locuitori, dintre care 120.000 de sârbi, şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în 2008, independență pe care Belgradul nu a acceptat-o niciodată. Şi întrebarea rămâne obsesivă pentru unii sârbi, care consideră teritoriul drept leagănul lor naţional şi religios.
