Orașul elvețian, Lausanne, a devenit, timp de trei zile, cel mai urmărit din Europa pentru sportul românesc, pentru că acolo, la sediul Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), se află o armată de jurnaliști care încearcă să relateze cele mai importante amănunte despre cazul de dopaj în care e implicată Simona Halep. Aceasta va fi audiată, miercuri, joi și vineri, după apelul depus la TAS, într-o tentativă de a-și anula sau de a-și reduce suspendarea de 4 ani.

Demersul Simonei la TAS are o strategie diferită, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat la Sport Resolutions, tribunalul independent de la Londra care a scos-o din tenis până pe 6 octombrie 2026. Într-un interviu pentru Adevărul, avocatul Cristian Cernodolea a explicat, ca la carte, atât șansele Simonei la TAS, cât și abordarea echipei sale de avocați.

Printre detaliile subliniate de Cristian Cernodolea s-a numărat și faptul că, după decizia nefavorabilă de la Sport Resolutions, „Simo“ s-a dezis, în mod public, de antrenorul Patrick Mouratoglou. Acest lucru s-a întâmplat în cadrul unor interviuri incendiare pe care constănțeanca le-a acordat pe finalul anului 2023. Halep a fost extrem de vehementă, în dialog cu Paris Match, când a aruncat tot necazul ei cu dopajul în cârca lui Mouratoglou.

Tot în cadrul interviului pentru Paris Match, Halep a dezvăluit că a rupt orice legătură cu fostul ei antrenor. De aceea, informația furnizată, astăzi, de Euronews România e una explozivă! Potrivit sursei citate, Patrick Mouratoglou va fi audiat, joi, la TAS. Așadar, după răcirea relațiilor, Halep și Mouratoglou se vor afla, din nou, față în față.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#audieri #dopaj #Simona Halep #Tenis

Rusia a lansat un avertisment dur la adresa Marii Britanii după informațiile potrivit cărora Ucraina a folosit drone produse de companii britanice pentru atacuri asupra unor ținte aflate în interiorul teritoriului rus. Moscova acuză Londra că escaladează conflictul și amenință că sprijinul militar acordat Kievului va avea consecințe, scrie adevărul.ro.

Potrivit unor informații publicate de presa britanică, drone fabricate de două companii din Marea Britanie au fost utilizate de forțele ucrainene în operațiuni de atac la mare distanță. Ar fi vorba despre lovituri asupra unor obiective militare și industriale din Rusia, inclusiv instalații petroliere, potrivit The Guardian.

Informațiile indică faptul că dronele britanice ar fi fost folosite în astfel de misiuni în ultimele șase luni. Majoritatea atacurilor în profunzimea teritoriului rus sunt efectuate cu drone dezvoltate în Ucraina, însă surse militare ucrainene susțin că și aparatele britanice au avut un rol important în unele operațiuni.

Moscova amenință Londra

Ambasada Rusiei la Londra a reacționat dur la informațiile privind folosirea dronelor britanice. Moscova susține că Marea Britanie urmărește în mod deliberat escaladarea războiului și încearcă să provoace cât mai multe pierderi Rusiei prin intermediul Ucrainei.

„Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă”, a transmis ambasada rusă.

Moscova a avertizat, de asemenea, că, pe măsură ce implicarea Marii Britanii în conflict și sprijinul acordat Kievului cresc, „prețul” pe care Londra îl va plăti va fi mai mare.

Avertismentul vine într-un moment în care Ucraina și-a intensificat semnificativ atacurile cu drone asupra unor obiective aflate mult în interiorul Rusiei.

Londra nu cedează în fața amenințărilor

Guvernul britanic nu a confirmat în mod direct informațiile privind folosirea dronelor britanice în atacurile asupra Rusiei, însă a transmis că sprijinul pentru Ucraina va continua.

Ministerul britanic al Apărării a reafirmat că Marea Britanie va furniza Kievului echipamentele necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse și a transmis Moscovei că nu trebuie să aibă nicio îndoială cu privire la hotărârea Londrei de a susține Ucraina.

Marea Britanie a anunțat anterior un amplu program de sprijin pentru Ucraina, care include furnizarea a cel puțin 120.000 de drone în 2026.

Atacurile ucrainene au ajuns în ultimele luni la sute și chiar mii de kilometri de linia frontului. Kievul urmărește să afecteze infrastructura militară și energetică a Rusiei și să reducă resursele disponibile pentru continuarea războiului.

Printre armele dezvoltate de Ucraina se numără racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune FP-1. Acestea permit atacarea unor obiective aflate la distanțe de până la aproximativ 2.400 de kilometri de granița ucraineană.

Rusia susține că a interceptat sute de drone ucrainene în timpul unor atacuri masive. În același timp, Moscova continuă să lanseze atacuri cu drone și rachete asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina.