Componența grupurilor parlamentare de prietenie a fost modificată de către Legislativul de la Chișinău în cadrul ședinței plenare de astăzi, 12 mai, cu includerea unor noi deputați în cadrul grupurilor, dar și schimbarea unor președinți ai acestora.

Astfel, președinția grupului parlamentar de prietenie cu Republica Albania va fi asigurată de vicepreședinta Comisiei juridice, numiri şi imunități, Veronica Roșca, iar în calitate de președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Republica Macedonia de Nord fost delegată deputata Iulia Dascălu.

Președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Muntenegru a fost desemnat deputatul Sergiu Lazarencu, iar președinția grupurilor parlamentare de prietenie cu Bosnia și Herțegovina și Republica Serbia va fi asigurată de deputații Radu Mudreac și Alexandr Suhodolski.

De asemenea, a fost constituit grupul de prietenie cu Adunarea Consultativă a Statului Qatar. În calitate de președinte al acestui grup de prietenie a fost desemnat Viorel Barda.

Documentul mai prevede transparentizarea activităților grupurilor de prietenie. În acest sens, direcția din cadrul Secretariatului Parlamentului, responsabilă de coordonarea și gestionarea activităților grupurilor de prietenie, va prezenta anual, Biroului permanent al Parlamentului, un raport privind activitatea grupurilor parlamentare de prietenie, desfășurată în decursul anului anterior.

Componența nominală a grupurilor parlamentare de prietenie a fost stabilită în baza opțiunilor expuse de către deputați. Repartizarea funcțiilor de președinți ai grupurilor a fost efectuată, ținându-se cont de reprezentarea proporțională a partidelor politice în Parlament.

Vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, unul din autorii proiectului, a menționat că „diplomația parlamentară este un aspect important al activității deputaților, iar grupurile de prietenie oferă oportunitatea de a dezvolta relații de cooperare cu instituțiile legislative ale altor state”.

Proiectul de modificare a hotărârii Parlamentului privind grupurile parlamentare de prietenie are drept scop actualizarea textului hotărârii, urmare a propunerilor prezentate de fracțiunile parlamentare. Totodată, proiectul propune dispersarea grupului de prietenie cu Țările Europei de Sud-Est, în cinci grupuri separate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#componenta #grup de prietenie #grup parlamentar #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.