Deja doi din cei șapte inculpați în cazul dublului omor din Fălești se află în arest la domiciliu. Rudele lui Anatol Movilă și Ion Achimov în vârstă de 25 și 26 de ani din Bălți, omorâți cu cruzime anul trecut, au pierdut încrederea în justiție, mai ales că al treila inculpat ar urma să revină acasă, scrie nordnews.md.

Anatol și Ion au fost omorâți la începutul lunii noiembrie, anul trecut, într-o pădure din satul Hiliuți, raionul Fălești. Motivul crimei au fost 3000 de euro, bani câștigați fraudulos în jocurile de cărți. Criminalii i-au ademenit să mai joace odată, știind că aceștia trișează, s-au întâlnit și i-au ucis. Șapte persoane au fost reținute. Inculpații au vârste cuprinse între 20 și 26 de ani.

„Ion a fost lovit în cap chiar și după moarte. A fost omorât în curte. Acum ei încearcă să demonstreze că l-au omorât în fâșia forestieră. Nu înțeleg cum pot să mai numesc asta justiție, dacă cei care au omorât sunt plasați în arest la domiciliu. Cum ei pot fi eliberați? Unuia îi este greu să respire în celulă, el vrea să învețe. Din senin și-a adus aminte de studii”, a spus Natalia Achimov, mama lui Ion.

Deși sunt mai multe dovezi care demonstrează vinovăția făptașilor, avocatul lui Maxim Chiforiuc, unul dintre participanții la dublul omor, crede în nevonovăția clientului său.

„Atât pentru instanță, cât și pentru toți participanții la proces este clar că Maxim Chiforiuc nu a avut niciun rol în comiterea acestor infracțiuni”, a declarat Dumitru Buliga, avocatul inculpatului Maxim Chiforiuc.

„Ucigașii la închisoare! Chiforiuc la închisoare!”, a strigat mama lui Ion, omorât anul trecut.

Rudele și prietenii victimelor spun că au obosit de procesele de judecată care nu fac altceva decât să-i scoată basma curată pe făptași.

„Sperăm că judecata îi va băga în închisoare pe cei pe care i-a eliberat. Pentru un astfel de omor nu poți elibera oamenii. Ei trebuia să stea în detenție pentru fapta comisă.”

„Am venit să susțin persoanele apropiate. Sperăm să se facă dreptate și că nimeni nu va merge acasă fără a fi pedepsit, așa cum se întâmplă.”

Pe data de 18 martie, Sergiu Guzun, unul dintre ucigași, și-a recunoscut vina. Acesta a fost condamnat la 17 ani de închisoare, dintre care 12 ani în cazul dublului omor.

„Unuia dintre inculpați i-a fost pronunțată sentința. Acesta a recunoscut vina integral, pe ambele capete de acuzare și a menționat că a săvârșit infracțiunea împreună cu alți participanți. Considerăm că înlocuirea măsurii preventive va duce la tergiversarea cauzei penale, va expira termenul de ținere a acestora în stare de arest și vor fi puși în libertate”, a declarat Rodica Paladi, avocata Nataliei Achimov.

„Judecata a decis că arestul la domiciliu este suficient. Decizia nu a fost contestată de Acest lucru nu a fost contestat, întrucât în această etapă a procesului nu au dreptul de a contesta o astfel de decizie”, a declarat Vladimir Levco, Procuror r. Fălești.

Maxim Chiforiuc și Lucian Cocoș, au fost plasați în arest la domiciliu. Aceștia sunt din raionul Sîngerei, la fel ca și cel de-al treilea inculpate, care ar putea trece în arest la domiciliu. Tot din Sîngerei sunt și doi judecători care lucrează la acest caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocat #faptasi #inculpat #omor #victime

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.