Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a primit la Guvern delegația parlamentarilor europeni, aflată într-o vizită de lucru la Chișinău. Este vorba despre Siegfried Mureșan – președintele delegației pentru relațiile cu Republica Moldova a Parlamentului European, Andrius Kubilius – președinte din partea Parlamentului European la EURONEST și Andrzej Halicki – vicepreședintele delegației Parlamentului European la EURONEST.

O atenție deosebită a fost acordată subiectului alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc în Republica Moldova în vara acestui an. Oficialii europeni au îndemnat autoritățile de la Chișinău să asigure alegeri democratice, transparente și corecte.

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a subliniat faptul că pregătirile pentru scrutinul anticipat din 11 iulie se desfășoară în conformitate cu standardele internaționale și a dat asigurări că procesul electoral va avea loc cu respectarea tuturor normelor de siguranță, astfel încât cetățenii RM din țară și din diasporă să-și poată exercita dreptul la vot.

Oficialii au mai discutat teme de actualitate care vizează relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, inclusiv provocările generate de pandemie la nivel regional și mondial, dar și eforturile comune depuse în sensul combaterii efectelor economice apărute pe fonul crizei de Covid-19.

În cadrul întrevederii, prim-ministrul interimar a menționat că UE rămâne partener strategic al Republicii Moldova și a apreciat dialogului dinamic și constructiv purtat de țara noastră cu UE. Aureliu Ciocoi și-a exprimat recunoștința pentru suportul acordat de partenerii europeni Republicii Moldova, asigurând țara noastră cu echipamentul necesar și vaccinuri anti-Covid.

„Instituțiile din UE și România au fost un factor esențial în acest proces și ne-au permis să recepționăm primele vaccinuri încă în luna martie. Astfel, am reușit să protejăm personalul medical aflat în prima linie”, a spus premierul interimar, Aureliu Ciocoi.

Eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, a declarat că UE va continua să sprijine Republica Moldova în procesul de gestionare a pandemiei. Totodată, a reiterat disponibilitatea UE în fortificarea cooperării pe diverse domenii de interes comun, cum ar fi reformarea justiției și combaterea corupției.

#Aureliu Ciocoi

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.