Trupul neînsuflețit al unui bărbat a fost descoperit vineri într-un autoturism blocat de ape, în apropiere de Coffs Harbour, la aproximativ 550 km nord de Sydney. Astfel, bilanțul victimelor în urma inundațiilor din sud-estul Australiei a ajuns la patru. Între timp, echipele de intervenție continuă căutările pentru o persoană dată dispărută de la începutul fenomenelor extreme.

Timp de trei zile, ploile torențiale au izolat complet mai multe localități, au luat animale și au provocat distrugeri semnificative în gospodării. Potrivit serviciilor de urgență, circa 50.000 de persoane sunt încă izolate, în timp ce autoritățile intensifică livrarea de provizii esențiale, în contextul unei ușoare îmbunătățiri a condițiilor meteorologice.

Oficialii avertizează însă populația că întoarcerea în locuințele inundate implică riscuri serioase. Apele pot fi contaminate și pot adăposti animale periculoase, precum șobolani sau șerpi. De asemenea, pericolele electrice rămân o amenințare, a subliniat comisarul adjunct al Serviciilor de urgență de stat, Damien Johnston.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Valurile de inundații au adus pe coastă resturi și cadavre de animale, iar zeci de mii de oameni sunt în continuare afectați. Peste 100 de școli au fost închise vineri, iar mii de locuințe au rămas fără energie electrică. Râurile din zonă sunt în continuare peste cotele de pericol și vor rămâne astfel în zilele următoare, potrivit autorităților.

Un front atmosferic puternic a generat, în doar trei zile, cantități de precipitații echivalente cu patru luni de ploaie. Joi, sistemul s-a deplasat spre sud, către Sydney, însă meteorologii estimează că vremea se va ameliora până vineri seară.

Barajul Warragamba, care furnizează 80% din apa potabilă a orașului Sydney și care este deja la 96% din capacitate, riscă să se reverse în urma ploilor abundente.

Prim-ministrul Anthony Albanese a anunțat că va vizita, vineri, comunitățile afectate.

#Australia #inundatii #precipitatii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.