Încă de la primii pași ai etapei de dezvoltare a automobilelor electrice Skoda iV, inginerii Skoda Auto iau o gamă largă de măsuri pentru a se asigura că automobilele oferă siguranță maximă, inclusiv în cazul unui accident. O atenție deosebită este acordată instalării bateriilor de înaltă tensiune, astfel încât acestea să fie protejate la impact și să fie totodată protejate împotriva supra-încărcării. Astfel automobilele electrice sunt la fel de sigure în caz de accident ca cele cu motoare cu ardere internă.
Autoturismele electrice moderne își protejează pasagerii în caz de accident la fel de fiabil ca autoturismele cu motoare cu ardere internă uzuale. Acest fapt este dovedit și de Skoda Enyaq iV, model ce a obținut cinci stele la testul Euro NCAP.
Mai mult chiar, în ceea ce privește protecția ocupanților adulți și copii, SUV-ul electric Skoda a obținut cel mai ridicat scor din toate timpurile înregistrat vreodată de testul european de referință pentru siguranța la impact.
Bateria de înaltă tensiune cu care este echipat Enyaq iV este bine protejată și nu a reprezentat riscuri crescute pentru siguranță. Acest fapt a fost confirmat și prin studii independente realizate de cercetătorii specializați în accidente și în incendii. Din analizele lor a rezultat că autovehiculele electrice pe baterie dispun de același nivel de siguranță la impact ca modelele cu motoare convenționale cu ardere internă.
Pachetul de baterii de la Skoda Enyaq iV este instalat în podeaua automobilului din motive de siguranță în caz de impact. Sunt foarte rare situațiile în care un automobil electric ia foc după un accident. Nici măcar un impact violent nu este suficient pentru a cauza incendierea unei baterii.
Doar în cazul improbabil al deteriorării sau deformării unității de stocare a energiei, ar putea lua foc celulele bateriei. Pentru a reduce acest risc, pachetul bateriei de la Skoda Enyaq iV, de pildă, este instalat în podeaua automobilului, din motive de siguranță în caz de coliziune. Modulele în sine sunt integrate într-o carcasă stabilă, hidro-izolată.
Inginerii acordă o atenție specială prevenirii supraîncărcării unității de stocare a energiei. Astfel, tehnologia sofisticată cu releuri de protecție și senzorii avansați au grijă să reducă la minimum riscul de supratensiune sau suprasolicitare termică. Sunt monitorizate în permanență temperatura, nivelul de încărcare și alți parametri ai bateriei de propulsie.
In cazul unui accident sau al unei defecțiuni, componentele electrice vor fi deconectate în câteva milisecunde de la baterie, astfel că se întrerupe tensiunea și nu există niciun pericol pentru pasageri.
Testele independente care parțial merg mult mai departe decât cerințele impuse de lege au arătat că fiind bine protejate, pachetele bateriei rămân nedeteriorate chiar și în cazul în care caroseria este deformată și că nu că nu există un risc crescut de incendiu în cazul unei coliziuni. Sistemul integrat de decuolare a răspuns, de asemenea, sigur și fiabil în toate testele.
Actorul Florin Piersic va fi omagiat printr-o retrospectivă la a 12-a ediție a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău. Iubit de publicul de pe ambele maluri ale Prutului, Florin Piersic a aniversat, în ianuarie 2026, 90 de ani, dintre care aproape 70 dedicați unei activități artistice remarcabile, deopotrivă pe scene și pe ecrane. El însuși a ales, din bogata sa filmografie, cele trei titluri de referință prezentate publicului din Chișinău.
Ediția a 12-a mai cuprinde două filme pentru copii și familie (o animație clasică și un lungmetraj live-action recent, lansat anul acesta la Festivalul de la Berlin), un masterclass al invitatului special, cineastul Laurențiu Damian, și lansarea unei importante cărți de cinema în limba română, semnată de Liri Chapelan.
Programul complet poate fi găsit pe site-ul zfrmd.ro, precum şi pe pagina de Facebook a festivalului. Evenimentul va avea loc între 17 şi 20 septembrie 2026, la Cineplex Loteanu și Cinema Odeon. Ca întotdeauna, intrarea la toate proiecții va fi liberă, pentru filmele prezentate la Cineplex Loteanu fiind necesară rezervarea prealabilă a biletelor cu valoare zero la casieria cinematografului; proiecțiile de la Cinema Odeon vor funcționa după principiul „primul venit, primul servit”.
Născut la Cluj, din părinți originari din Bucovina, pe 27 ianuarie 1936, Florin Piersic este unul dintre cei mai populari actori români de film, teatru, radio și televiziune. În 1958, a debutat pe marele ecran în „Ciulinii Bărăganului”, adaptarea regizorului francez Louis Daquin după Panait Istrati. Coproducția româno-franceză a reprezentat începutul unei filmografii impresionante, care numără peste 50 de titluri. A colaborat cu numeroși regizori români importanți, precum Ion Popescu Gopo, Savel Știopul, Mihai Iacob, Mircea Drăgan, Francisc Munteanu, Sergiu Nicolăescu, Dinu Cocea, Gheorghe Naghi, Mircea Moldovan, Geo Saizescu, Virgil Calotescu, Adrian Petringenaru, Doru Năstase, Mircea Mureșan, Gheorghe Vitanidis, George Cornea și Florin Piersic Jr. A mai jucat în coproducții, lucrând cu regizori ca Bernard Borderie, Károly Makk și Robert Siodmak.
A primit Premiul TIFF și Premiul Gopo pentru întreaga carieră, Premiul UNITER pentru întreaga activitate, Ordinul național „Steaua României” în grad de ofițer și Medalia „Mihai Eminescu”, precum și titlul de „cetățean de onoare” a peste zece orașe importante din România (printre acestea, București, Cluj-Napoca și Iași). În 2012, actorului i s-a acordat cetățenia Republicii Moldova; în scrisoarea sa adresată președintelui republicii, Florin Piersic și-a motivat solicitarea prin faptul că în Moldova este primit foarte bine de oameni și se simte iubit, iar tatăl său a activat, în calitate de medic veterinar, atât în Bucovina, cât și în Basarabia (la Cernăuți, respectiv Soroca).
Programul „Retro Florin Piersic 90” de la ZFR 2026 include trei lungmetraje alese chiar de actor: „Parașutiștii” (regia Dinu Cocea, 1973), „Pintea” (regia Mircea Moldovan, 1976) și „Drumul oaselor” (regia Doru Năstase, 1980). Despre aceste filme va discuta cu publicul Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România.
Laurențiu Damian este regizor și scenarist român, profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și președintele Uniunii Cineaștilor din România, membru de onoare al Cinematecii Italiene din Milano, cât și membru al uniunilor UPFAR și UARF. A absolvit UNATC și a urmat cursuri de specializare în filme documentare și de televiziune în țară și în străinătate. În 2003 a devenit Doctor Magna cum laude în Cinematografie și Media. A scris scenarii de film, a produs filme și a regizat peste 100 de filme documentare, scurtmetraje și lungmetraje de ficțiune, precum și filme experimentale, pentru care a primit premii valoroase. Este autorul a peste 600 de studii și articole pe teme de istorie și estetică cinematografică, apărute în reviste de specialitate.
Laurențiu Damian va susține, în fața studenților de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău, masterclassul „Filmul de autor, între estetică și concept dramaturgic”.
La fiecare ediție, ZFR dedică o secțiune din program publicului tânăr. La a 12-a ediție, festivalul oferă două filme pentru copii și familie, dintre care unul foarte recent, proiectat în premieră în Republica Moldova: „Atlasul universului”, în regia lui Paul Negoescu, lungmetraj live-action lansat la Festivalul de la Berlin din 2026, unde a fost distins cu Mențiunea specială a secțiunii „Generation Kplus”. Filmul a mai fost prezentat și premiat la alte festivaluri internaționale notabile (Sofia, Cannes Écrans Juniors, SIFF on the Coast, Kristiansand International Chidlren’s Film Festival, Busan International Kids & Youth Film Festival, Minneapolis St. Paul, Zlin, Europe on Screen, TIFF Cluj-Napoca).
Pe lângă „Atlasul universului”, programul ZFR la Chișinău propune, la fel ca în anii precedenți, un film românesc clasic pentru copii. De data aceasta, este vorba de primul lungmetraj românesc de animație (realizat în colaborare cu Italia): „Robinson Crusoe” (1974), o adaptare după romanul omonim de Daniel Defoe, în regia lui Victor Antonescu și Francesco Maurizio Guido „Gibba”.
Şi la ediţia a 12-a, ZFR include lansarea unei valoroase cărţi de cinema apărute recent în limba română, în parteneriat cu librăriile Cărtureşti. În holul cinematografului Cineplex Loteanu, înaintea galei de deschidere din data de 17 septembrie, va fi lansat volumul „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție”, în prezența autoarei sale, Liri Chapelan (arhivistă și cercetătoare la UNATC București și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, precum și curatoare a Cinematecii Române din București).
Evenimentul cinematografic ZFR continuă şi în acest an tradiţia de a merge prin ţară, astfel că, în afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte zece oraşe din Republica Moldova: Hâncești (17 septembrie), Nisporeni (18 septembrie), Călărași (19 septembrie), Strășeni (20 septembrie), Cimișlia (23 septembrie), Ungheni (24 septembrie), Florești (25 septembrie), Sângerei (26 septembrie), Bălți (26-27 septembrie) şi Cahul (9-10 octombrie).
Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.
ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.
Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a XII-a, este finanțat de: Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.
Parteneri: Moldova Film, Cineplex Loteanu, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” București, Arhiva Națională de Filme a României, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.
Sponsori: BT Leasing, PrintCaro, Diego Sky, Trigor, Symbol Media, casa de modă Raquette.
Partener media general: TVR Moldova.
Parteneri media: Realitatea TV, Radio Chișinău, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Agora, Ziarul Național, Moldpres, Unimedia, Deschide.md, Agro TV, Tezaur TV, Revista FILM, Cinemaraton.
Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră, a analiza traficul site-ului și a asigura funcționalitatea Realitatea.md. Puteți alege ce tipuri de cookie-uri permiteți. Puteți accepta toate cookie-urile, respinge cookie-urile neesențiale sau vă puteți gestiona preferințele.
Funcționale
Always active
Aceste cookie-uri permit site-ului să rețină preferințele utilizatorului și să ofere funcționalități îmbunătățite și personalizate.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistice
Aceste cookie-uri ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii utilizează site-ul și să îmbunătățim conținutul și funcționalitatea acestuia.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Aceste cookie-uri sunt utilizate pentru afișarea și măsurarea publicității, precum și pentru personalizarea conținutului publicitar în funcție de interesele utilizatorului.