Cele mai importante investiții de la acest moment în infrastructura rutieră din România sunt de departe DEx12 Pitești-Craiova, A0 (noua Centură a Capitalei) și A7 (Autostrada Moldovei). Sunt proiecte care pot produce un impact economic rapid, care să fie vizibil chiar din acest an, scrie presa de peste Prut.

În cazul DEx12 Pitești-Craiova vorbim despre accesul mult mai rapid al producției uzinei Ford și nu numai către București și Portul Constanța. Noua Centură a Capitalei României va lega direct producția Uzinei Dacia de același port, economisindu-se timp prețios care în prezent se pierde prin traversarea fostei centuri, iar A7, mult așteptata Autostradă a Moldovei, reprezintă cea mai importantă investiție de după Revoluție din Nord-Estul țării vecine, zonă aproape uitată de guvernanți de-a lungul a 3 decenii, conform unei declarații a prim-ministrului român, Marcel Ciolacu.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) al României arată că inclusiv creșterea economică recentă și scăderea inflației la 5,9% din ultimele raportări au la baza investițiile Guvernului Ciolacu, acestea devenind pilonul central al dezvoltării României. Activitatea este la foc continuu pe marile șantiere și aceleași statistici arată că volumul construcțiilor, considerat principalul factor al creșterii economice, a înregistrat o creștere de peste 25% în decembrie 2023, față de aceeași perioadă din 2022. Segmentul majoritar al construcțiilor este cel de infrastructură rutieră, tocmai datorită investițiilor masive făcute acum în sute de kilometri de autostradă.

Absorbția banilor europeni de către Guvern, principala sursă de finanțare.

18 la număr, contractele de finanțare a infrastructurii rutiere prin PNRR din țara noastră au o valoare de 27,7 miliarde lei fără tva, însumând un număr total de 412 km de autostradă. Ele sunt deja semnate în proporţie de 100%, iar lucrările sunt în faza de execuție pentru toate contractele.

În cazul A7, finanțarea este exclusiv din bani europeni. Autostrada Moldovei urmează să aibă 319 km și va lega Vama Siret de Municipiul Ploiești. Dintre aceștia, 147,8 km vor fi dați în folosință în acest an de Guvernul Marcel Ciolacu.

”Sunt prim-ministrul Guvernului României, Guvern care a alocat pentru Moldova cei mai mulţi bani din istoria post-decembristă pentru dezvoltare. Este regiunea care primeşte cei mai mulţi bani. A fost cea mai mare greşeală făcută timp de 30 de ani, pentru că românii au plecat din Suceava, din zonele cele mai sărace. (…) Moldova nu face excepție de la proiectele mari de infrastructură, și, de la revenirea la guvernare a PSD, regiunea se transformă profund. S-a finalizat Aeroportul Iași, iar Autostrada Moldovei A7 are finanțarea integral asigurată și se construiește într-un ritm susținut, fără precedent“ a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Drumul Expres Craiova-Pitești (DEx12), denumit și Autostrada Ford, este și el unul dintre marile speranțe ale infrastructurii din România. Împărțit în 4 tronsoane, acesta va avea o lungime de peste 121 km și câte 2 benzi pe fiecare sens. În total, vor fi realizate 10 intersecții rutiere și 75 de poduri și pasaje. Bună parte din acest drum expres este deja dată în circulație.

“Îmi doresc ca și asocierea de constructori români și turci, care a preluat lucrările pentru Tronsonul 1, să se mobilizeze la fel de bine pe cei 17,7 km dintre Craiova și Robănești, astfel încât, la finalul anului 2024, să putem circula pe toți cei 121,12 km ai Drumului Expres Craiova- Pitești”, a declarat ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul asfaltării pe Tronsonul 1.

Importanța economică a DEx12 este dată și de tranzitul mult mai rapid al producției Uzinei Ford de la Craiova către București și Portul Constanța, fiind astfel economisite costuri de transport și timp prețios pe întreg lanțul.

Același lucru îl va face și noua Centrură a Bucureștiului (A0) pentru legătura Uzinei Dacia de la Mioveni cu portul la Marea Neagră. La fel de importantă pentru producție și economie, A0 va crea o legătura unică între uzina de lângă Pitești și Constanța, prin lipirea dintre A1 și A2.

Mai mult decât atât, A0 va duce la decongestionarea pentru imprejurimile Capitalei române, dar și pentru tranzitul pe orice rută care are Bucureștiul ca punct intermediar.

Noua Centură a Capitalei va avea 100,7 km, din care aproximativ 32 sunt deja dați în folosință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#autostrada #economie #Moldova #Romania

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.