Cele mai importante investiții de la acest moment în infrastructura rutieră din România sunt de departe DEx12 Pitești-Craiova, A0 (noua Centură a Capitalei) și A7 (Autostrada Moldovei). Sunt proiecte care pot produce un impact economic rapid, care să fie vizibil chiar din acest an, scrie presa de peste Prut.

În cazul DEx12 Pitești-Craiova vorbim despre accesul mult mai rapid al producției uzinei Ford și nu numai către București și Portul Constanța. Noua Centură a Capitalei României va lega direct producția Uzinei Dacia de același port, economisindu-se timp prețios care în prezent se pierde prin traversarea fostei centuri, iar A7, mult așteptata Autostradă a Moldovei, reprezintă cea mai importantă investiție de după Revoluție din Nord-Estul țării vecine, zonă aproape uitată de guvernanți de-a lungul a 3 decenii, conform unei declarații a prim-ministrului român, Marcel Ciolacu.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) al României arată că inclusiv creșterea economică recentă și scăderea inflației la 5,9% din ultimele raportări au la baza investițiile Guvernului Ciolacu, acestea devenind pilonul central al dezvoltării României. Activitatea este la foc continuu pe marile șantiere și aceleași statistici arată că volumul construcțiilor, considerat principalul factor al creșterii economice, a înregistrat o creștere de peste 25% în decembrie 2023, față de aceeași perioadă din 2022. Segmentul majoritar al construcțiilor este cel de infrastructură rutieră, tocmai datorită investițiilor masive făcute acum în sute de kilometri de autostradă.

Absorbția banilor europeni de către Guvern, principala sursă de finanțare.

18 la număr, contractele de finanțare a infrastructurii rutiere prin PNRR din țara noastră au o valoare de 27,7 miliarde lei fără tva, însumând un număr total de 412 km de autostradă. Ele sunt deja semnate în proporţie de 100%, iar lucrările sunt în faza de execuție pentru toate contractele.

În cazul A7, finanțarea este exclusiv din bani europeni. Autostrada Moldovei urmează să aibă 319 km și va lega Vama Siret de Municipiul Ploiești. Dintre aceștia, 147,8 km vor fi dați în folosință în acest an de Guvernul Marcel Ciolacu.

”Sunt prim-ministrul Guvernului României, Guvern care a alocat pentru Moldova cei mai mulţi bani din istoria post-decembristă pentru dezvoltare. Este regiunea care primeşte cei mai mulţi bani. A fost cea mai mare greşeală făcută timp de 30 de ani, pentru că românii au plecat din Suceava, din zonele cele mai sărace. (…) Moldova nu face excepție de la proiectele mari de infrastructură, și, de la revenirea la guvernare a PSD, regiunea se transformă profund. S-a finalizat Aeroportul Iași, iar Autostrada Moldovei A7 are finanțarea integral asigurată și se construiește într-un ritm susținut, fără precedent“ a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Drumul Expres Craiova-Pitești (DEx12), denumit și Autostrada Ford, este și el unul dintre marile speranțe ale infrastructurii din România. Împărțit în 4 tronsoane, acesta va avea o lungime de peste 121 km și câte 2 benzi pe fiecare sens. În total, vor fi realizate 10 intersecții rutiere și 75 de poduri și pasaje. Bună parte din acest drum expres este deja dată în circulație.

“Îmi doresc ca și asocierea de constructori români și turci, care a preluat lucrările pentru Tronsonul 1, să se mobilizeze la fel de bine pe cei 17,7 km dintre Craiova și Robănești, astfel încât, la finalul anului 2024, să putem circula pe toți cei 121,12 km ai Drumului Expres Craiova- Pitești”, a declarat ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul asfaltării pe Tronsonul 1.

Importanța economică a DEx12 este dată și de tranzitul mult mai rapid al producției Uzinei Ford de la Craiova către București și Portul Constanța, fiind astfel economisite costuri de transport și timp prețios pe întreg lanțul.

Același lucru îl va face și noua Centrură a Bucureștiului (A0) pentru legătura Uzinei Dacia de la Mioveni cu portul la Marea Neagră. La fel de importantă pentru producție și economie, A0 va crea o legătura unică între uzina de lângă Pitești și Constanța, prin lipirea dintre A1 și A2.

Mai mult decât atât, A0 va duce la decongestionarea pentru imprejurimile Capitalei române, dar și pentru tranzitul pe orice rută care are Bucureștiul ca punct intermediar.

Noua Centură a Capitalei va avea 100,7 km, din care aproximativ 32 sunt deja dați în folosință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#autostrada #economie #Moldova #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.