Cele mai bogate 3.000 de persoane ale planetei se ocupă de finanțe la „marginea legalității” și folosesc companii-fantomă pentru a canaliza dividende și a deține proprietăți, astfel încât să evite impozitul pe venit, spune un raport finanțat de UE. Soluția ar fi impozitul pe avere, nu doar pe venit.
Miliardarii acționează la „granița legalității” în utilizarea companiilor pentru a evita impozitele, iar cele mai bogate 3.000 de persoane din lume ar trebui să plătească o taxă de 2% pe averea lor, susține un grup de cercetare creat pentru a informa pe subiectul politicii fiscale a UE.
În raportul său inaugural care investighează evaziunea fiscală globală, Observatorul fiscal al UE din Paris a declarat că miliardarii au depășit limitele legii prin mutarea anumitor tipuri de venituri, inclusiv dividende din acțiunile companiei, prin holdinguri dedicate care de obicei nu servesc niciun alt scop.
„Aceste holdinguri se află într-o zonă gri între evitare și evaziune”, se arată în raport. „În măsura în care sunt create cu scopul de a evita impozitul pe venit, pot fi considerate în mod legitim mai aproape de evaziune.”
Superbogații planetei se folosesc de sectorul imobiliar pentru a evita să plătească taxe
Observatorul Fiscal al UE, condus de economistul Gabriel Zucman, a fost fondat în urmă cu trei ani și este finanțat de UE ca parte a eforturilor sale de combatere a abuzului fiscal. Aceste tipuri de lacune permit celor superbogați să evite anumite forme de impozit pe venit, rezultând cote efective de impozitare în valoare de doar 0% – 0,6% din averea lor totală, arată raportul.
Între timp, impozitele pe venit percepute pentru majoritatea cetățenilor bogați care nu folosesc aceste lacune ajung să plătească între 20% și 50%. Companiile fantomă pot fi, de asemenea, proprietari nominali pentru proprietăți de lux în orașe scumpe precum Londra.
„Sectorul imobiliar continuă să ofere oportunități ample pentru cei bogați pentru a evita și a se sustrage de la impozite”, se arată în raport. De asemenea, companiile fantomă nu se încadrează în cele mai eficiente instrumente care au fost utilizate până acum pentru a combate evaziunea fiscală, inclusiv schimbul automat de informații bancare, care este urmat de peste 100 de țări.
„Până în prezent nu a fost făcută nicio încercare serioasă de a aborda această situație, care riscă să submineze acceptabilitatea socială a sistemelor fiscale existente”, se arată în raport.
Observatorul Fiscal cere un impozit minim anual de 2% pe avere
Observatorul Fiscal, care a desfășurat peste 100 de cercetători pentru a colecta datele raportului, le cere acum liderilor mondiali să folosească următorul summit G20 din Brazilia din noiembrie 2024 pentru a lansa discuții cu privire la un impozit anual minim de 2% care să fie perceput pe averi mai degrabă decât pe venituri, în cazul celor mai bogați oameni din lume.
Concluzia instituției este că măsura ar putea strânge 205 de miliarde de euro pe an de la cei 2.756 de miliardari cunoscuți din lume, despre care se crede că împreună valorează 13 trilioane de dolari. Ideea se bazează pe acordul din 2021 dintre 140 de țări și teritorii de a impune o cotă minimă globală de impozitare de 15% celor mai mari companii multinaționale.
Zucman a spus: „Acesta este următorul pas logic după impozitul minim global pentru companiile multinaționale – ceea ce demonstrează că este posibil ca țările să cadă de acord asupra cotelor minime de impozitare”. El a spus că ratele minime sunt cele mai puternice instrumente pentru a aborda lacunele sistemelor fiscale existente, deoarece acestea asigură că, indiferent de măsurile de evitare utilizate, impozitul colectat nu poate scădea sub o sumă stabilită.
Taxele pe averile miliardarilor ar ajuta guvernele
Comentând raportul, economistul laureat al premiului Nobel Joseph Stiglitz a spus: „Evaziunea fiscală și, mai larg, evitarea fiscală, nu sunt inevitabile; este rezultatul alegerilor politice – sau al eșecului de a face alegeri politice care acționează pentru a o opri.”
El a explicat că taxa unui miliardar ar ajuta guvernele să finanțeze servicii importante precum educația, infrastructura și tehnologia și ar atenua lovitura crizelor care se apropie, inclusiv viitoarele pandemii și pe cele legate de evenimente meteorologice extreme ca urmare a crizei climatice.
„Atât de mulți oameni se luptă să-și facă un rost, dar plătesc taxele pe care le cer guvernele lor”, a spus Stiglitz. „Trebuie să ne asigurăm că cei care se află în vârful treptei de venituri, care cu siguranță au mijloace financiare, nu se sustrag.”
Observatorul a avertizat și despre alte riscuri care se profilează pentru veniturile fiscale, inclusiv în domeniul subvențiilor pentru energia verde. Raportul a explicat că o cursă pentru producătorii de energie verde a dus la scutiri de taxe mult mai mari, care ar putea mai mult decât să compenseze câștigurile obținute de noua cotă minimă de impozitare a corporațiilor de 15%.
Deși are potențialul de a accelera tranziția unei țări către emisii zero de carbon, Observatorul a spus că ridică unele dintre aceleași probleme ca și concurența fiscală standard. „Epuizează veniturile guvernamentale și, dacă nu este însoțită de măsuri egalitare, riscă să crească inegalitatea prin creșterea profiturilor după impozitare ale acționarilor, care tind să fie în partea de sus a distribuției veniturilor.”
