Rosian Vasiloi, din 10 august 2021, exercită din nou funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (PF). De data aceasta, a revenit la propunerea actualei ministre de Interne, Ana Revenco, din Guvernul condus de Natalia Gavriliță. Anterior, a exercitat aceeași funcție timp de circa cinci luni în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președintă de țară, între iulie și noiembrie 2019. Atunci, a și depus declarația de avere și interese personale.

Astfel, potrivit declarației de avere semnată în august 2019, la angajare, Rosian Vasiloi a indicat un salariu de 12.653,80 lei de la IDIS Viitorul, 780 lei onorariu de la Institutul European de Studii Politice, 550 lei onorariu de la Radio Europa Liberă, 600 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion and Disarmament Studies, 42.386,85 lei de la IDIS Viitorul pe contract de autor și 287.30 de dolari onorariu de la FRBNY-US ARMY Belgiumie. Venit din alte surse legale l-a declarat pe cel de la CNAS – o pensie de 113.771,67 lei.

Pe lângă asta, la secțiunea terenuri, a indicat patru de categoria agricol dobândite în 2014, dar și două apartamente, dobândite în 2008, prin contract de investiție. Ambele cu suprafața de 81,1 metri pătrați, o cota parte, având valoarea de 519.274 lei.

În această declarație de avere, a mai indicat și un autoturism marca Hyundai Sonata, anul fabricației 2013, dobândită în 2016, valoarea căruia este de 300.000 lei. A mai indicat câteva conturi bancare și datorii.

Un an mai târziu, a depus declarația de avere și interese personale la eliberare din funcție, care nu diferă de precedenta la secțiunile bunuri mobile și imobile decât doar la venituri. Declarase 13.000 de lei remunerare de la Parlament, 80.234 lei salariu de la PF, 2.196 de la IDIS Viitorul, 10.116 lei de la Stiling Prim SRL, dar și 14.013,26 lei onorariu de la TV8 și 1.800 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion
and Disarmament Studies. La fel, de la CNAS a indicat că a ridicat 120.154 lei.

Rosian Vasiloi urmează să facă publică o nouă declarație de avere și interese personale actualizată, cum se întâmplă când accede în funcție un funcționar public.

În 1994 a absolvit Institutul Serviciului de Grăniceri din or. Moscova, Federaţia Rusă, specialitatea ofiţer al serviciului grăniceri. A făcut Colegiul European, Natolin Campus, Varşovia, Curs „Gestionarea Intergrată a frontierelor UE şi politici migraţionale” și Şcoala Naţională de Administrare Publică, Polonica, Curs SENSE.

Are o experinţă în domeniul managementului de frontieră de peste 20 de ani în diferite funcţii. După pensionare a activat timp de 3 ani în The Nonproliferation & Security Sector Strategic Business Unit of URS Federal Services International Inc. (URSFSII) şi AECOM (Arhitecture, Engineering, Construction, Operation and Management), o companie globală de proiectare și consultanță în proiecte, inclusiv şi din domeniul securităţii. Ulterior, 1 an a activat în cadrul Centrului OSCE din Bişkek, Kyrgyzstan.

A făcut parte și din echipa IDIS Viitorul ca expert în politici de securitate.

#avere #Rosian Vasiloi

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.