Rosian Vasiloi, din 10 august 2021, exercită din nou funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (PF). De data aceasta, a revenit la propunerea actualei ministre de Interne, Ana Revenco, din Guvernul condus de Natalia Gavriliță. Anterior, a exercitat aceeași funcție timp de circa cinci luni în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președintă de țară, între iulie și noiembrie 2019. Atunci, a și depus declarația de avere și interese personale.

Astfel, potrivit declarației de avere semnată în august 2019, la angajare, Rosian Vasiloi a indicat un salariu de 12.653,80 lei de la IDIS Viitorul, 780 lei onorariu de la Institutul European de Studii Politice, 550 lei onorariu de la Radio Europa Liberă, 600 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion and Disarmament Studies, 42.386,85 lei de la IDIS Viitorul pe contract de autor și 287.30 de dolari onorariu de la FRBNY-US ARMY Belgiumie. Venit din alte surse legale l-a declarat pe cel de la CNAS – o pensie de 113.771,67 lei.

Pe lângă asta, la secțiunea terenuri, a indicat patru de categoria agricol dobândite în 2014, dar și două apartamente, dobândite în 2008, prin contract de investiție. Ambele cu suprafața de 81,1 metri pătrați, o cota parte, având valoarea de 519.274 lei.

În această declarație de avere, a mai indicat și un autoturism marca Hyundai Sonata, anul fabricației 2013, dobândită în 2016, valoarea căruia este de 300.000 lei. A mai indicat câteva conturi bancare și datorii.

Un an mai târziu, a depus declarația de avere și interese personale la eliberare din funcție, care nu diferă de precedenta la secțiunile bunuri mobile și imobile decât doar la venituri. Declarase 13.000 de lei remunerare de la Parlament, 80.234 lei salariu de la PF, 2.196 de la IDIS Viitorul, 10.116 lei de la Stiling Prim SRL, dar și 14.013,26 lei onorariu de la TV8 și 1.800 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion
and Disarmament Studies. La fel, de la CNAS a indicat că a ridicat 120.154 lei.

Rosian Vasiloi urmează să facă publică o nouă declarație de avere și interese personale actualizată, cum se întâmplă când accede în funcție un funcționar public.

În 1994 a absolvit Institutul Serviciului de Grăniceri din or. Moscova, Federaţia Rusă, specialitatea ofiţer al serviciului grăniceri. A făcut Colegiul European, Natolin Campus, Varşovia, Curs „Gestionarea Intergrată a frontierelor UE şi politici migraţionale” și Şcoala Naţională de Administrare Publică, Polonica, Curs SENSE.

Are o experinţă în domeniul managementului de frontieră de peste 20 de ani în diferite funcţii. După pensionare a activat timp de 3 ani în The Nonproliferation & Security Sector Strategic Business Unit of URS Federal Services International Inc. (URSFSII) şi AECOM (Arhitecture, Engineering, Construction, Operation and Management), o companie globală de proiectare și consultanță în proiecte, inclusiv şi din domeniul securităţii. Ulterior, 1 an a activat în cadrul Centrului OSCE din Bişkek, Kyrgyzstan.

A făcut parte și din echipa IDIS Viitorul ca expert în politici de securitate.

#avere #Rosian Vasiloi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.