În timp ce necesităţile cresc, după doi ani ani de război, ajutorul umanitar pentru Ucraina duce lipsă de fonduri, şi-a exprimat dezolarea Karolina Lindholm Billing, reprezentanta Agenţiei ONU pentru refugiaţi în această ţară.

În regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, vizată din 10 mai de o nouă ofensivă rusă, „cele mai vulnerabile sunt persoanele în vârstă, văduvele cu copii, persoanele cu dizabilităţi care nu au resursele sau capacitatea de a-şi reface viaţa în altă parte a ţării care suferă într-adevăr astăzi”, a explicat ea într-un interviu pentru AFP la Geneva.

La peste doi ani de la declanşarea invaziei în Ucraina, oficialul ONU deplânge faptul că atenţia comunităţii internaţionale s-a diminuat.

„Există mult mai puţine resurse pentru ajutorul umanitar, în timp ce nevoile umanitare sunt în creştere din cauza recentelor evoluţii. Şi cei mai vulnerabili sunt cei care vor suporta greul acestei reduceri a finanţării şi a ajutorului”, a avertizat ea.

Planul umanitar al ONU pe 2024 în Ucraina se ridică la 3,1 miliarde de dolari, dintre care 599 milioane pentru UNHCR. Atât planul de răspuns global, cât şi apelul UNHCR au fost finanţate doar la nivelul de circa 15% în primul trimestru al acestui an, în timp ce aceeaşi finanţare atingea aproximativ 30% în perioada similară din 2023, a explicat Lindholm Billing.

„Nu este corect”, a subliniat ea, cerând comunităţii internaţionale „să nu înceteze” să finanţeze ajutorul umanitar în condiţiile în care „războiul continuă”.

Ea a explicat că cei care se refugiază în prezent din calea ofensivei ruse în regiunea Harkov sunt în special persoane vârstnice foarte vulnerabile.

„Circa 10.300 de persoane au fost evacuate din localităţi din zonele de frontieră, unde ruşii şi-au lansat ofensiva terestră, iar evacuările continuă pentru că mai sunt încă oameni acolo”, a spus ea.

Aproape 3,7 milioane de persoane sunt strămutate în prezent în interiorul Ucrainei, potrivit UNHCR. „Dar cei care trăiesc încă în aceste locuri din apropierea liniei frontului sunt în general persoane vârstnice, în proporţie de 70%-80%, şi ele sunt cele care sosesc în prezent”, a indicat Linholm Billing.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ele au lăsat totul în urma lor, este într-adevăr sfâşietor”, a spus ea, explicând că UNHCR şi partenerii săi le acord sprijin psihologic, juridic şi financiar la sosirea lor în centrele de tranzit din oraşul Harkov, înainte să meargă în centre de cazare colectivă.

Forţele ruse vizează aproape zilnic regiuni şi oraşe din Ucraina departe de linia frontului cu atacuri cu drone şi rachete ghidate care ţintesc în special infrastructurile energetice şi provoacă întreruperi de curent electric, notează AFP.

#ONU #Planul umanitar #refugiati #Ucraina

Pe 25 octombrie, la Casa de Cultură din satul Zăicani, raionul Rîșcani, a avut loc spectacolul „Scrisori din Milano”, dedicat aniversării a 85 de ani de la nașterea lui Iacob Burghiu și a 80 de ani de la nașterea soției sale, cântăreața de operă Svetlana Burghiu, transmite noi.md.

La spectacol au fost prezenți invitați din mai multe localități din nordul Republicii Moldova, dar și din Chișinău. Printre cei prezenți s-au numărat primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico, președintele raionului Rîșcani, Vladimir Mizdrenco, primarul satului Zăicani, reprezentanți ai Direcției raionale cultură, precum și președinta Centrului Cultural Belarus din Republica Moldova, Anna Babina.

Evenimentul a reunit și numeroși oameni de cultură, colegi de breaslă ai lui Iacob Burghiu, scriitori și cineaști, printre care Dumitru Olărescu, Mihai Poiată și Andrei Dumbrăveanu. La spectacol au fost prezenți și sculptorul Ion Zderciuc, președintele Institutului de Justiție Constituțională, Valeriu Kuciuk, precum și alți invitați. „Scrisori din Milano” este o compoziție literar-dramatică realizată pe baza corespondenței dintre Iacob și Svetlana Burghiu. Prin intermediul scrisorilor, spectacolul urmărește relația celor doi, fragmente din viața lor personală și destinul artistic care i-a unit.

Regia, scenografia și coloana sonoră îi aparțin lui Dmitri Koev, Artist Emerit al Republicii Moldova. Rolul Svetlanei Burghiu este interpretat de Alla Tuz-Haret, Maestru al Artelor din Republica Moldova, iar rolul lui Iacob Burghiu îi revine lui Constantin Haret, Artist al Poporului din Republica Moldova.

Înaintea spectacolului, în foaierul Casei de Cultură a evoluat Ansamblul comunității belaruse din Moldova „Zorachki”, căruia anul trecut i s-au împlinit 10 ani de activitate. Tot în foaierul Casei de Cultură a fost prezentată expoziția foto-audio „Svetlana Burghiu. Vocea destinului. De la Teatrul Bolșoi și «La Scala» la Teatrul de Operă din Chișinău”. Expoziția a reunit imagini și materiale dedicate carierei artistei și parcursului său pe marile scene de operă.

Spectacolul a atras și numeroase familii tinere, care au urmărit povestea de iubire și destinul celor doi artiști, redată prin intermediul scrisorilor și al limbajului teatral. Evenimentul a fost organizat de familia Burghiu în satul natal al lui Iacob Burghiu, cu sprijinul Agenției Relații Interetnice, Centrului Cultural Belarus din Republica Moldova și Primăriei satului Zăicani. Reprezentația de la Zăicani nu a fost premiera spectacolului. „Scrisori din Milano” a fost prezentat pentru prima dată la 10 martie 2026, la Casa Naționalităților din Chișinău.