Avocații moldoveni se arată îngrijorați de afirmațiile șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin, care a declarat, într-o conferință de presă, că imunitatea de care se bucură deputații, avocații și judecătorii, vizați în acte de corupție, reprezintă un impediment pentru activitatea procurorilor. În context, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a emis miercuri, 2 august, un comunicat presei în care este expusă poziția avocaților.

„Informăm opinia publică despre faptul că, Legea cu privire la avocatură nu oferă imunitate avocaților în general, la fel, nu oferă imunitate pentru percheziții avocaților în ce privește cazurile de comitere a infracțiunilor de corupție.

În această ordine de idei, informăm opinia publică despre faptul că nici Codul de procedură penală, nici Legea 1260/2002 cu privire la avocatură, nu operează cu noțiunea de „imunitate a avocaților”. În acest sens, Legea 1260/2002 cu privire la avocatură, doar stabilește garanții profesionale privind independența avocatului, necesare pentru exercitarea profesiei de avocat, în scopul apărării drepturilor și reprezentării eficiente a persoanelor cu statut în cauze penale, garanții care sunt menite pentru a proteja persoana căreia avocatul îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică, fiind instituite în interesul acesteea și nu în interesul avocatului…

Aceasta înseamnă că pentru participarea avocaților la infracțiunile de corupție comise de o persoană publică, prevăzute la art. 324, 325 Cod penal, în cazul infracțiunii de trafic de influență prevăzută la art. 326 Cod penal, investigarea cărora este de competența PA, precum și în cazul oricărei infracțiuni flagrante, avocatul poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților”, se arată în comunicatul de presă.

Uniunea Avocaților mai precizează că, potrivit Legii cu privire la avocatură, este ilegală percheziţia corporală sau controlul personal al avocatului în timpul exercitării atribuţiilor profesionale legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Este un neadevăr afirmația precum că „imunitatea pentru percheziții care există pentru avocați este un împediment în abilitatea PA să documenteze și să colecteze probe suficiente pentru acte de corupție comise de avocați”, pentru că o asemenea imunitate nu există nici pentru infracțiunile de corupție, nici pentru alte infracțiuni.

SOLICITĂM Procurorului General interimar și membrilor CSP să intervină pentru a nu admite în viitor dezinformarea societății, prin exprimarea în public a unor neadevăruri cu privire la exercitarea profesiei de avocat, garanțiile profesionale și procesuale ale avocaților, despre instituția avocaturii în general și rolul avocatului în societate și la înfăptuirea justiției în special, or, aceste activități discreditează nejustificat prestigiul și imaginea profesiei de avocat”, se mai arată în reacția avocaților.

Amintim că Veronica Dragalin a declarat că imunitatea de care se bucură deputații, avocații și judecătorii vizați în acte de corupție reprezintă un impediment pentru activitatea procurorilor. Dragalin a mai adăugat, în context, că Procuratura Anticorupție are nevoie de permisiunea legală de a face interceptări, pentru a putea fi eficientă.

STOP CADRU Ce nu-i ajunge pentru a lupta cu corupția? Dragalin vrea clădire, salarii mai mari și interceptări

#declaratii #Uniunea Avocatilor #Veronica Dragalin

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.