Avocații fac un pas înapoi și renunță la greva generală! Decizia a fost luată de Consiliului Uniunii Avocaților, după ce vineri Parlamentul a aprobat amendamentul potrivit căruia apărătorii nu vor putea fi reținuți, arestați, percheziționați decât cu acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția cazurilor de corupție, trafic de influență și a infracțiunilor flagrante. Avocații le cer autorităților să constituie un grup de lucru care să elaboreze un proiect de lege ce le-ar asigura apărătorilor garanții suplimentare în exercitarea funcției. Potrivit lor, dacă un astfel de proiect nu va fi aprobat până la sfârșitul lunii aprilie, apărătorii vor ieși într-o nouă grevă generală.

Președintele Uniunii Avocaților spune că grație presiunilor făcute de avocați la adresa guvernanților, în Parlament a fost aprobată formula de compromis, potrivit căreia avocații nu pot și reținuți, arestați sau percheziționați fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția cazurilor de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență și a infracțiunilor flagrante.

„Datorită protestelor, autorii amendamentelor au renunțat total la excluderea acelor garanții și au recunoscut public că aceste garanții urmează a fi păstrate. Mai ales că și președintele Maia Sandu a menționat că noi încă nu avem construit un stat de drept. Iar atât timp cât la așa un nivel se consideră că nu există stat de drept, garanțiile profesiei de avocat urmează a fi păstrate”, a spus președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu.

Avocații spun că renunță la grevă și le dau răgaz guvernanților să amendeze legea, până la sfârșitul lunii aprilie, astfel încât să le ofere garanții suplimentare în exercitarea profesiei.

„A interveni pe lângă comisia juridică, numiri și imunități și Ministerul Justiției cu solicitarea privind formarea grupului de lucru până la 15 februarie 2022. Grupul de lucru urmează a fi constituit pentru modificarea legislației în vederea fortificării garanțiilor profesionale ale avocaților cu elaborarea și aprobarea proiectului până la data de 30 aprilie 2022. În cazul în care revendicările vor fi ignorate, Uniunea Avocaților își rezervă dreptul de la reveni la grevă. Prin hotărârea de astăzi avocații au dat dovadă de o înțelepciune mai mare decât autoritățile atunci când au inițiat amendarea legii”, a mai spus Dorin Popescu.

Membrii Consiliului Uniunii Avocaților se arată indignați de atitudinea guvernării în raport cu avocații și le cer guvernanților mai multă transparență și dialog cu instituțiile vizate atunci când aprobă legi.

„Ieșim din acest protest cu capul sus. În Uniunea Avocaților e cel mai mare potențial uman, ei ar trebui să vină după expertiză la noi, pentru că avem personalități notorii în domeniu care practică avocatura. Nu ne temem de modificările care s-au solicitat, noi suntem pentru, dar metoda prin care s-a încercat de a umbla la lege, de a nu ne asculta, de a nu face dialog cu noi. Nu știu dacă vor putea face un stat de drept fără Uniunea Avocaților. Din aceste considerente, vă implorăm, onorată guvernare, ascultați-ne! Noi vrem un stat de drept și un echilibru între instituții”, a spus Iurie Mărgineanu, avocat, membru al Consiliului Uniunii Avocaților.

Avocații s-au aflat în grevă generală în perioada 20-24 ianuarie, cerând retragerea din procedură parlamentară a amendamentului semnat de Olesea Stamate, potrivit căruia urma să fie exclusă prevederea prin care avocații nu pot fi reținuți, percheziționați, arestați decât cu acordul Consiliului Uniunii Avocaților. Într-un final, în Parlament a fost aprobată formula prin care avocații nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția cazurilor de corupție, trafic de influență și a infracțiunilor flagrante. Guvernanții spun că modificarea legii are loc în contextul în care combaterea corupției a devenit prioritatea zero a actualei puteri.

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.