Avocatul Poporului precizează că la etapa actuală nici un angajat din țara noastră nu poate fi eliberat din funcție pe acest motiv. Această declarație vine în contextul în care, în ultima perioadă au apărut semnale privind avertizarea unor angajați cu riscul concedierii, în cazul refuzului vaccinării anti-COVID.

În context, Ombudsmanul notează că în prezent Republica Moldova nu are un cadrul legal care să permită angajatorilor să decidă asupra eliberării din funcție a unui angajat pe motivul refuzului de a se vaccina. Articolul 5 din Codul muncii garantează asigurarea dreptului fiecărui salariat la apărarea drepturilor şi libertăților sale de muncă. Condițiile concedierii unui salariat sunt strict stipulate în art. 86 din Codul muncii, printre care NU se regăsește și cea privind refuzul vaccinării.

Vaccinarea este un drept la sănătate al omului. Conform Tratatului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, statele trebuie să asigure cetățenilor săi dreptul de a se bucura de cea mai bună sănătate fizică și mintală. Profilaxia și tratamentul bolilor epidemice este una din garanțiile prevăzute.

De asemenea, în Declarația Universală a Drepturilor Omului se menționează că orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și a familiei sale, inclusiv îngrijirea medicală (îndeosebi în circumstanțe precum este COVID-19). Transpus la nivelul Republicii Moldova, asta înseamnă că statul este obligat să protejeze populația sa de orice virus actual și potențial prin tratament, dar și prin imunizare corespunzătoare pentru a preveni îmbolnăvirea în masă.

Deși Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, la 8 aprilie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie referitoare la obligativitatea vaccinului în cauza Vavřička și alții c. Republicii Cehe. Acceptând că vaccinarea obligatorie este o interferență cu dreptul la respectarea vieții private, Curtea totuși a subliniat că o asemenea interferență servește obiectivului legitim de protejare a sănătății publice. Necesitatea acestei ingerințe în viața privată ar trebui evaluată în lumina obligațiilor pozitive ale statelor de a proteja viața și integritatea fizică a celor de pe teritoriul lor, în ansamblu și nu individual.

În contextul pandemiei de coronavirus o astfel de decizie implementată în Republica Moldova ar obliga în anumite condiții conducătorii instituțiilor, întreprinderilor, organizațiilor, agențiilor, indiferent de forma de proprietate, din unele domenii să îngrădească/să nu accepte pe perimetrul teritoriului său persoane nevaccinate, întrucât (deși discriminatoriu) aceștia periclitează sănătatea publică. Asta deoarece implementarea siguranței întregii populații are prioritate, are o pondere esențială și prevalează în raport cu ingerința în viața privată. Totuși, pentru aceasta este necesar ca legiuitorul să accentueze clar caracterul obligatoriu sau facultativ al vaccinării.

Autoritățile ar putea obliga sau cel puțin încuraja activ vaccinarea pentru anumite categorii de funcționari întru garantarea unei siguranțe tuturor subiecților sănătății publice. O rată ridicată de vaccinare este deosebit de importantă și pentru a-i proteja pe cei care nu au putut fi vaccinați din motive ce țin de contraindicații de sănătate.

Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți ale cetățenilor poate avea loc în anumite condiții și doar în strictă conformitate cu prevederile art. 54 din Constituție. Astfel, pentru unele sectoare publice și private sau pentru anumite categorii de angajați, încurajarea vaccinării ar putea fi obligatorie, însă numai prin emiterea unor acte normative speciale prin care vaccinarea să fie una din condițiile în vederea relaxării restricțiilor privind exercitarea activității la locul de muncă și protecția sănătății publice. În caz contrar, condiționarea raportului de muncă de efectuarea unui vaccin sau a testării este inoportună, discriminatorie și încalcă flagrant legislația muncii.

Cu referire la cadrul legal, Avocatul Poporului precizează că în prezent există doar Legea ocrotirii sănătății nr.411-XIII din 28 martie 1995, care reglementează organizarea supravegherii de stat a sănătății publice, stabilind cerințe generale de sănătate publică, drepturile şi obligațiile persoanelor fizice şi juridice şi modul de organizare a sistemului de supraveghere de stat a sănătății publice, și Planul Național de Imunizare împotriva COVID-19 emis de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Însă aceste acte nu stabilesc obligativitatea vaccinării pentru a călători, a fi angajat, a participa la evenimente. Conform Planului, statul are drept scop vaccinarea, însă măsurile ce urmează a fi întreprinse întru atingerea acestui scop nu sunt certe. Respectiv, în prezent, cadrul legal al Republicii Moldova prevede că vaccinarea nu este obligatorie.

În context, Maia Bănărescu, recomandă autorităților din diferite structuri ale statului să pună accentul pe informarea corectă a angajaților cu privire la beneficiile vaccinării anti Covid-19, fără a face presiuni pe aceștia.

Nu în ultimul rând, Ombudsmanul face apel către populație să se imunizeze, menționând importanța responsabilității comunitare, responsabilitatea fiecărui cetățean de a contribui la asigurarea securității sănătății publice și de a respecta deciziile specialiștilor în domeniu.

#angajati #avocatul poporului #vaccinare

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.