Un balon cu aer cald achiziționat de Primăria din Turnu Măgurele pentru a atrage turiști la ruinele Cetății Turnu nu este utilizat, la șase ani de la lansarea proiectului.

Potrivit unei investigații realizate de Știrile PRO TV, echipamentul a costat 86.400 de euro, fără TVA, și a fost cumpărat în cadrul unui proiect european de aproape 3 milioane de euro, finanțat prin programul Interreg, destinat dezvoltării zonelor de frontieră.

Balonul a fost conceput ca o atracție turistică, oferind vizitatorilor posibilitatea de a vedea de sus zona Cetății Turnu. În prezent, acesta nu este folosit și se află depozitat, ambalat, la o bază sportivă, potrivit primarului Dănuț Cuclea.

Edilul susține că administrația locală așteaptă avizele necesare din partea Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru a putea pune în funcțiune instalația.

Investiția a implicat și costuri suplimentare, inclusiv pentru servicii de operare, asigurare și amenajarea unei platforme adecvate, după ce prima construcție s-a dovedit necorespunzătoare.

Potrivit aceleiași surse, balonul nu va efectua zboruri libere, ci va fi ancorat și ridicat doar câțiva metri de la sol, ceea ce limitează experiența oferită turiștilor.

Între timp, ruinele Cetății Turnu rămân deschise publicului, accesul fiind gratuit, însă obiectivul turistic nu beneficiază încă de atracția promisă prin proiectul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#balon de aer #pierderi #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.