Construcția depozitului de cereale al Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor din Bălți se apropie de final. Cu o suprafață generoasă de 1.200 de metri pătrați, spațiul este proiectat pentru a asigura condiții optime de păstrare a materialului semincer. Noul obiectiv va contribui la sporirea siguranței și calității proceselor de conservare, consolidând totodată capacitatea instituției de a răspunde cerințelor agricole moderne, transmite nordnews.md.

„Anterior, pentru depozitarea semințelor eram nevoiți să arendăm un spațiu, închiriam. Deseori, condițiile nu erau cele mai ideale. De aceea, capacitatea noastră de producere a semințelor era foarte limitată. Reieșind din suprafața de terenuri pe care le gestionăm, noi avem o capacitate de a produce de peste două mii de tone de material semincer”, a declarat Dorin Cebanu, director adjunct pe probleme științifice, Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, sector „SELECȚIA”.

În etapa următoare este prevăzută edificarea unui spațiu frigorific cu o capacitate de peste 780 de metri cubi, iar în paralel au fost demarate procedurile pentru achiziționarea unei linii moderne de procesare, calibrare, tratare și ambalare a materialului semincer.

„Avem o diversitate de soiuri, la diferite culturi, este necesară respectarea condițiilor de păstrare. Să evităm amestecul”, a menționat Boris Boincean, șeful Laboratorului sisteme agrotehnice, Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, sector „SELECȚIA”.

Investițiile de peste un milion de euro sunt realizate de Guvernul Republicii Moldova, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, prin proiectul „Livada Moldovei”, implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Centrul Național de Semințe #depozit modern

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.