Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Macron îl numește pe Sebastien Lecornu prim-ministru al Franței, după demisia lui Francois Bayrou

09 Sept. 2025, 22:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
09 Sept. 2025, 22:18 // În Lume //  Ana Panaguța

Președintele Emmanuel Macron l-a nominalizat marți, 9 septembrie, pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței, după ce Francois Bayrou a pierdut luni votul de încredere în parlament, transmite adevărul.ro.

Numirea rapidă vine într-un moment de tensiuni sociale și politice, pe fondul apelurilor Marinei Le Pen la alegeri anticipate și al pregătirilor pentru protestele „Blocați totul”, anunțate pentru miercuri.

Alegerea lui Lecronu, membru al partidului Renaissance, indică determinarea lui Macron de a continua cu un guvern minoritar care susţine ferm agenda sa de reforme economice pro-business, în cadrul căreia au fost reduse impozitele pentru întreprinderi şi persoanele bogate şi a fost majorată vârsta de pensionare.

Bayrou a devenit al doilea prim-ministru demis în mai puțin de un an de când președintele Emmanuel Macron a format o coaliție minoritară de centriști și conservatori după alegerile anticipate din 2024.

Franța, care are un deficit bugetar de peste 5% din PIB, se află acum fără guvern într-un moment critic.

Bugetul propus de Bayrou pentru 2026 a inclus reduceri de peste 40 de miliarde de euro, în mare parte în detrimentul claselor muncitoare și de mijloc. Planul a inclus înghețarea beneficiilor sociale, reducerea numărului de funcționari publici și chiar eliminarea a două zile de sărbătoare legală.

Scopul final a fost reducerea deficitului sub obiectivul UE de 3% din PIB până în 2029. Forțele de opoziție, de la stânga până la extrema dreaptă, s-au opus inițiativei.

Cine este Sébastien Lecornu

La doar 39 de ani, Lecornu este singurul ministru care a supraviețuit tuturor remanierilor din epoca Macron, rămânând constant în echipa prezidențială încă din 2017.

A fost, pe rând, secretar de stat, ministru al teritoriilor de peste mări, iar din 2022 conduce portofoliul Apărării – într-o perioadă în care războiul din Ucraina a redefinit prioritățile strategice ale Parisului.

Puțin prezent în media, rar intervievat, el preferă să-și cultive imaginea de tehnocrat sobru, atent la detalii și disciplinat instituțional. De altfel, își petrece majoritatea weekendurilor în Normandia natală, unde continuă să dețină o funcție de consilier local – un semnal discret că nu a uitat terenul și contactul cu electoratul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!