Autoritatea de reglementare a interzis tranzacțiile cu criptomonede. BNM și-a motivat decizia prin lipsa unei reglementări legislative în Republica Moldova privind utilizarea banilor virtuali.
Sunt doar 12 țări în lume în care activitatea cu criptomonede este interzisă. Printre acestea se regăsesc Algeria, Bangladesh, Bolivia, Vietnam, Egipt, Irak, Qatar, China, Macedonia, Maroc, Nepal și Etiopia. La 1 noiembrie, Moldova a completat această listă.
La 28 octombrie, Banca Națională a emis o hotărâre prin care a obligat băncile, prestatorii de servicii de plată și emitenților de monedă electronică să înceteze orice tranzacții cu criptomonede și conturi de plăți cu monede electronice. La fel, este interzisă colaborarea sau deservirea companiilor care au ca domeniu de activitate schimbul de monede virtuale cu monedă fiduciară (bani reali – nota red.).
Însă această interdicție nu vizează deținerea de criptomonede și tranzacțiile P2P (transferul de criptomonede între persoanele fizice).
Pentru simplii utilizatori, decizia BNM înseamnă că aceștia nu-și vor putea alimenta sau retrage mijloacele prin contul bancar sau prin cardul bancar deschise în Republica Moldova, deoarece prestatorii de servicii de plată trebuie să blocheze astfel de operațiuni în cazul în care există chiar și cea mai mică suspiciune că plata ar avea vreo legătură cu criptomoneda.
Banca Națională a acordat operatorilor de pe piață 30 de zile din ziua obținerii documentului pentru a executa solicitarea. BNM și-a motivat introducerea interdicției prin împuternicirile pe care i le oferă Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică. În special, competențele observatorului asupra sistemului de plăți din Republica Moldova și activitățile de prestare a serviciilor de plată.
Printre cauzele interdicției, BNM menționează în special „riscurile înalte de atragere în activitățile de spălare de bani și de finanțare a terorismului”. În textul documentului semnat de guvernatorul BNM este enumerat un șir de directive și recomandări europene, care cer din partea Republicii Moldova eforturi sporite privind prevenirea răspândirii unor astfel de amenințări. Totodată, se recunoaște faptul că acestea au apărut din cauza că utilizarea criptomonedei în Republica Moldova nu se reglementează nicicum, iar tranzacțiile cu bani virtuali nu sunt monitorizate. E logic să presupunem că dacă în spatele acțiunilor Băncii Naționale ar exista o dorință reală de a reduce amenințările la adresa cetățenilor și a economiei Republicii Moldova, atunci ar urma o serie de cerințe și recomandări, însă Banca Națională a mers în sens invers.
De remarcat e și faptul că decizia BNM contravine în totalitate politicii Uniunii Europene privind sprijinirea circulației legale a criptomonedelor. Actualmente, UE negociază și se pregătește pentru adoptarea pe deplin a regulamentului MiCA, care stabilește mecanisme unice de reglementare a piețelor digitale și a criptomonedelor. În luna ianuarie 2020, a intrat în vigoare cea de-a Cincea Directivă a UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor (AMILD5), care recomandă companiilor crypto europene să efectueze identificarea clientului (Know your customer) prin analogie cu băncile și alte instituții financiare. De atunci, companiile crypto din UE sunt obligate să se înregistreze la autoritățile de supraveghere, să identifice clienții, să monitorizeze tranzacțiile acestora și să raporteze autorităților despre tranzacțiile suspecte.
Țările din UE iau propriile măsuri. În anul 2018, Comisia Valorilor Mobiliare și a Bursei din Cipru a anunțat crearea unui centru inovațional specializat în cadrul unui program de stimulare a businessului și de creare a unui cadru de reglementare pentru tehnologiile de transformare, inclusiv blockchain și activele digitale. De mai bine de patru ani, Estonia eliberează licență de activitate cu criptomonede, crescând treptat cerințele față de participanții profesioniști de pe piață. Până astăzi, peste 2000 de companii din Estonia au primit licență.
Și în Republica Moldova este în curs de elaborare un document care are menirea de a reglementa situația privind circulația criptomonedei. Acesta este elaborat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova (SPCSB).
„Acum, examinăm un proiect de lege cu privire la reglementarea tranzacțiilor în criptomonedă și, posibil, până la sfârșitul acestei luni, în parlament va apărea o inițiativă legislativă. Aceasta va prevedea introducerea unui sistem de raportare pentru respectivii operatori de sisteme de plată, astfel încât Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să poată monitoriza”, a comunicat Andrian Munteanu, vicedirectorul SPCSB.
Însă după ce BNM a anunțat interdicția, apare un șir de întrebări referitoare la modul în care vor putea funcționa „operatorii sistemelor de plăți”. Nu e clar până la urmă, cum va funcționa legea propriu-zisă, pentru că prin menținerea poziției actuale a autorității de reglementare, circulația legală a criptomonedei în Republica Moldova este imposibilă în principiu. Revenirea situației la un ritm constructiv este imposibilă fără anularea deciziei BNM din 28 octombrie.
De fapt, Banca Națională a instituit interdicția operațiunilor cu criptomonedă fără nicio coordonare cu alte instituții ale statului. „În Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe nu s-a discutat vreun proiect cu privire la interzicerea tranzacțiilor cu criptomonedă pentru operatorii sistemelor de plăți în bani electronici”, a comunicat Dumitru Alaiba, care a fost la șefia comisiei înainte de a fi numit în funcția de ministru al economiei.
Interdicția Băncii Naționale a Moldovei de a efectua operațiuni cu criptomonede îi afectează direct pe deținătorii acestora, care cumpără și vând active virtuale în mod legal. Conform estimărilor operatorilor de pe piață, numărul acestora variază de la 50 până la 70 mii de persoane. Cu toate acestea, decizia BNM nu vizează nicicum piața neagră și cea gri de criptomonedă, pentru că acestea funcționează în afara sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova și în afara vizorului autorităților competente.
Artiom Vasiliev, directorul companiei Bpay, menționează că „pentru a desfășura orice activitate legală, dar mai ales cu criptomonedă, o întreprindere are nevoie de un cont curent la o bancă sau la un furnizor de servicii de plată nebancar, însă după decizia BNM, nicio instituție financiară nu va deschide asemenea conturi. Practic, după decizia Băncii Naționale, nici nu poate fi vorba despre circulația legală a activelor virtuale în Republica Moldova”.
Potrivit diverselor estimări, volumul fondurilor care trec prin conturile deschise de furnizorii bancari și nebancari până la introducerea interdicției BNM a constituit câteva milioane de euro pe lună. Un astfel de volum de plăți neînsemnat pentru sistemul financiar al Republicii Moldova este justificat în mare parte de cerințele stricte ale instituțiilor financiare înaintate clienților în cazul efectuării operațiunilor. Unele bănci au refuzat să efectueze tranzacții legate de criptomonede și până la interdicția oficială.
În plus, în Republica Moldova este interzisă exploatarea criptomonedei. Comisia Națională pentru Situații Excepționale a emis o asemenea decizie ca fiind una dintre măsurile de economisire a energiei electrice în perioada de criză.
Justificând introducerea interdicției privind tranzacțiile cu active virtuale, Banca Națională a atras atenția și asupra volatilității înalte a criptomonedei. În opinia autorității de reglementare, acest lucru amenință deținătorii și operatorii de pe piață cu piederi financiare. Însă prin decizia sa, care consolidează, mai degrabă, piața tenebră decât cea legală, BNM a pus cetățenii țării în situația de a alege: fie să renunțe definitiv la criptomonede, fie să-și asume riscul de a „profita” de ofertele de pe piața neagră.
