Republica Moldova, la 33 de ani de la declararea independenței, continuă să se confrunte cu dificultăți majore în dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă. În ciuda eforturilor, țara noastră nnu a reușit să recupereze nivelurile economice din 1991, conform declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, într-o analiză economică recentă.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în cei 33 de ani de independență, peste un milion și jumătate de moldoveni au plecat în străinătate, trimițând bani acasă și investind în proprietăți imobiliare. Cu toate acestea, în zonele unde era necesară intervenția statului, nu s-a realizat aproape nimic, scrie Bani.md.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a cunoscut o creștere nominală semnificativă, dar aceasta nu reflectă o dezvoltare reală a economiei. În timp ce PIB-ul din 2024 este estimat la 342,1 miliarde de lei, nivelurile reale ale PIB-ului încă nu au ajuns la cele din 1991.

Industria moldovenească a stagnat în ultimii ani, iar producția agricolă, deși a avut o creștere în anumite perioade, continuă să se dezvolte anevoios. De asemenea, populația țării a scăzut dramatic, ajungând la 2,72 milioane de locuitori în 2024, o reducere semnificativă față de cele 4,34 milioane înregistrate în 1991.

„Republica Moldova este țara cu cea mai mare scădere a populației din Europa”, a declarat Ioniță, subliniind că numărul locurilor de muncă a scăzut cu 900 de mii de la independență și că economia nu a reușit să găsească soluții pentru a stimula creșterea și angajarea forței de muncă.

În ciuda acestor provocări, salariile și pensiile au cunoscut o creștere în termeni nominali, însă inflația și crizele economice recente au anulat o mare parte din aceste câștiguri, transmite sursa citată. Republica Moldova a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, care au stagnat economia și au adâncit sărăcia.

„Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, ci pentru că sistemul economic sovietic s-a prăbușit într-o sărăcie extremă”, a concluzionat Ioniță, subliniind că Moldova a devenit un stat independent în mijlocul unei crize profunde care a început mult înainte de 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exod #moldoveni #strainatate

Autoritățile vor ajusta propunerile privind taxarea jocurilor de noroc astfel încât noile măsuri fiscale să nu împingă jucătorii spre piața neagră. Una dintre priorități va fi combaterea mai dură a platformelor ilicite care operează în Republica Moldova, iar în paralel ar putea fi revizuite și unele restricții privind publicitatea jocurilor de noroc legale. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul conferinței de presă de miercuri, scrie Omniapres.md.

„Trebuie să taxăm, dar nu trebuie să taxăm de o manieră care ar trimite jucătorii în sectorul negru”, a declarat Tofan.

În acest context, premierul a spus că statul trebuie să-și concentreze eforturile asupra platformelor care oferă ilegal servicii de jocuri de noroc în Republica Moldova.

„Trebuie să intervenim acolo, să închidem site-urile care nu au drept de operare pe teritoriul nostru”, a spus premierul.

În paralel, Guvernul ar putea reexamina și actualele restricții privind publicitatea jocurilor de noroc legale. Tofan a menționat în mod special situația Loteriei Naționale e într-o poziție dezavantajoasă în raport cu platformele străine, care continuă să investească în promovare și să atragă jucători din Republica Moldova.

„Loteria Națională acum am limitat-o foarte mult la publicitate și a fost o intenție bună […] dar am pus-o într-o situație în care ei nu pot lucra de la egal la egal cu jucătorii din alte țări care investesc în reclamă și fac ce vor”, a explicat Tofan.

Premierul consideră că soluția trebuie să reprezinte un compromis între o taxare mai mare a sectorului și crearea unor condiții în care operatorii legali să poată concura cu piața gri.