Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Bani.md, despre noul pod de la Albița-Leușeni: „România își ajută confratele”

19 Iun. 2022, 15:50
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
19 Iun. 2022, 15:50 // Economie //  Realitatea.md

Un nou pod peste Prut va fi construit la Albița-Leușeni pe cea mai tranzitată rută de la frontiera România-Republica Moldova, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu după discuții la Chișinău cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spânu. Bani.md scrie că încă de miercuri o delegație română reprezentată la nivel de secretar de stat și directori în CNAIR participă la discuții cu omologii din Republica Moldova pentru îmbunătățirea transportului de mărfuri și persoane între cele două țări. Una dintre cele mai mari probleme, accentuată de războiul din Ucraina este infrastructura rutieră și feroviară care nu face față volumului mult mai mare din ultimele luni.

În paralel cu reparațiile capitale la Podul peste Prut de la Galați-Giurgiulești (finalizate) Compania de Drumuri a făcut și expertizele tehnice pentru alte trei poduri rutiere : Albița-Leușeni pe DN 24 B, Sculeni DN 24 și Oancea -Cahul DN 26 A, iar pentru cel de la Albița ( Vaslui) experții indicând necesitatea realizării unui nou pod care să preia circulația. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori investiția pentru reparații capitale este prea mare pentru a repara un pod vechi comparativ cu ridicarea unui pod nou. Între principalele teme de discuții s-au aflat noul pod de la Ungheni de pe Autostrada Unirii (A8)  (acum pod feroviar) și situația celor trei poduri rutiere destul de vechi:

„Crearea Comisiei mixte moldo-române pentru implementarea Acordului privind construcția podului Ungheni-Ungheni, inițierea negocierilor Acordurilor privind reconstrucția sau reabilitarea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut la Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, dar și construcția unui nou pod la frontiera Leușeni-Albița. Partea română a efectuat deja expertizele celor 3 poduri existente, de unde a reieșit că la Leușeni-Albița trebuie realizat un pod nou, iar celelalte două trebuie reabilitate. Tot România realizează studiile de fezabilitate, urmând ca acestea să fie finalizate în acest an. Continuarea conlucrării pentru armonizarea cadrului normativ din domeniul infrastructurii rutiere și absorbția fondurilor europene. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unor poduri noi peste râul Prut. De asemenea, au fost discutate problemele de interconectare a sistemului feroviar, în sensul creșterii capacităților de tranzit spre și dinspre Portul Constanța, precum și creșterea fluxurilor de marfă dinspre Portul Giurgiulești din Republica Moldova spre Portul Constanța și Canalul Sulina”, a transmis Scrioșteanu.

Scrioșteanu a mai anunțat că, de la 1 august 2022, se va liberaliza transportul de mărfuri care circulă în prezent cu autorizații „terță țară”, iar de la 1 ianuarie 2023 se va liberaliza transportul de persoane prin servicii regulate.

,,Acordarea a 500 de autorizații transportatorilor moldoveni, pentru anul 2022, pentru serviciile ocazionale neliberalizate în tranzit pe teritoriul României și a 1500 autorizații de tranzit pentru anul 2023; pentru România vor fi acordate 200 autorizații din partea țării noastre”, a mai transmis secretarul de stat.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!