Un nou pod peste Prut va fi construit la Albița-Leușeni pe cea mai tranzitată rută de la frontiera România-Republica Moldova, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu după discuții la Chișinău cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spânu. Bani.md scrie că încă de miercuri o delegație română reprezentată la nivel de secretar de stat și directori în CNAIR participă la discuții cu omologii din Republica Moldova pentru îmbunătățirea transportului de mărfuri și persoane între cele două țări. Una dintre cele mai mari probleme, accentuată de războiul din Ucraina este infrastructura rutieră și feroviară care nu face față volumului mult mai mare din ultimele luni.

În paralel cu reparațiile capitale la Podul peste Prut de la Galați-Giurgiulești (finalizate) Compania de Drumuri a făcut și expertizele tehnice pentru alte trei poduri rutiere : Albița-Leușeni pe DN 24 B, Sculeni DN 24 și Oancea -Cahul DN 26 A, iar pentru cel de la Albița ( Vaslui) experții indicând necesitatea realizării unui nou pod care să preia circulația. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori investiția pentru reparații capitale este prea mare pentru a repara un pod vechi comparativ cu ridicarea unui pod nou. Între principalele teme de discuții s-au aflat noul pod de la Ungheni de pe Autostrada Unirii (A8) (acum pod feroviar) și situația celor trei poduri rutiere destul de vechi:

„Crearea Comisiei mixte moldo-române pentru implementarea Acordului privind construcția podului Ungheni-Ungheni, inițierea negocierilor Acordurilor privind reconstrucția sau reabilitarea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut la Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, dar și construcția unui nou pod la frontiera Leușeni-Albița. Partea română a efectuat deja expertizele celor 3 poduri existente, de unde a reieșit că la Leușeni-Albița trebuie realizat un pod nou, iar celelalte două trebuie reabilitate. Tot România realizează studiile de fezabilitate, urmând ca acestea să fie finalizate în acest an. Continuarea conlucrării pentru armonizarea cadrului normativ din domeniul infrastructurii rutiere și absorbția fondurilor europene. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unor poduri noi peste râul Prut. De asemenea, au fost discutate problemele de interconectare a sistemului feroviar, în sensul creșterii capacităților de tranzit spre și dinspre Portul Constanța, precum și creșterea fluxurilor de marfă dinspre Portul Giurgiulești din Republica Moldova spre Portul Constanța și Canalul Sulina”, a transmis Scrioșteanu.

Scrioșteanu a mai anunțat că, de la 1 august 2022, se va liberaliza transportul de mărfuri care circulă în prezent cu autorizații „terță țară”, iar de la 1 ianuarie 2023 se va liberaliza transportul de persoane prin servicii regulate.

,,Acordarea a 500 de autorizații transportatorilor moldoveni, pentru anul 2022, pentru serviciile ocazionale neliberalizate în tranzit pe teritoriul României și a 1500 autorizații de tranzit pentru anul 2023; pentru România vor fi acordate 200 autorizații din partea țării noastre”, a mai transmis secretarul de stat.

#Albița #pod #Romania

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.