Marșul Pride (Solidarității) de la Chișinău, or evenimentul de susținere a comunității LGBT+, care a avut loc duminică, 19 iunie curent, după o pauză de 2 ani, s-a încheiat pașnic. Potrivit organizatorilor, acesta a fost unul dintre cele mai mari, estimând o cifră de 500 de participanți, dintre care șase au fost chiar deputați PAS. Angelica Frolov de la GenderDoc-M a reiterat ca de fiecare dată scopul acestuia.

„În fiecare an, scopul acestui marș este vizibilitatea comunității LGBT+, să ne vadă că… uitați-vă eu sunt absolut îmbrăcată, noi nu vrem să facem sex în public, nu este nici igienic. Vrem să spunem că suntem cetățeni obișnuiți, noi vrem să iubim să fim fericiți și să nu fim jigniți de concetățeni. Să ne vadă că suntem oameni, nu monștri și nu se mai teamă de noi”, a declarat Angelica Frolov după marș.

Aceasta a mai avut câteva postări pe contul său de Facebook. Și-a exprimat respectul față de șase deputați PAS al căror nume nu le-a dezvăluit, dar pe care i-a caracterizat „curajoși” că s-au numărat printre participanții marșului.

„Încă câțiva nu au putut veni pentru că nu erau în țară. Moldova mea se schimbă, încet dar sigur se maturizează și se transformă într-o țară din care oamenii nu vor mai dori să plece. Cel puțin homofobia și transfobia poate nu va fi ceea ce alungă oamenii din țară. Moldova, te iubesc! Fiecare față luminoasă din marșul nostru mă face mai fericită”, a scris Frolov.

Cât despre contramanifestanții care au strigat „rușine”, nu a spus decât că „orice om are dreptul să protesteze, dacă o face pașnic, fără discurs de ură”.

Pe Facebook, Angelica Frolov a mai făcut o glumă referitor la primarul capitalei, Ion Ceban, care a tot generat scandal în jurul marșului.

Mai jos puteți privi integral Marșul Pride filmat de colegii de la Rlive.md și transmis în direct.

#Angelica Frolov #LGBT #Marșul Solidarității

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.