Autoritățile, în frunte cu Serviciul Fiscal de Stat, fac eforturi din ce în ce mai agresive de a aduce bani la buget. Or, controlul de stat este un domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție.

Mediul de afaceri raportează periodic cazuri când organele de control intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației sau folosindu-se de prevederile procedurale și componentele de infracțiuni existente. Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri cu încercări de preluare a business-ului, scrie bani.md.

Or, fiscul și-a intensificat vizitele fiscale la oamenii de afaceri. Este vorba de 6370 de controale, cu 3191 mai mult în primul trimestru al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, se arată într-un răspuns oferit pentru BANI.MD de către instituție. Numărul total al controalelor fiscale a fost de 3411, cu 896 mai mult. Or, măsurarea performanței organelor de control în baza numărului cât mai mare controale relevă că de fapt obiectivul final al aparatului de stat ar fi cultivarea încălcărilor și oportunităților de colectare de bani și nu cel de a obține un număr cât mai mare de persoane ce se conformează și respectă legea.

Pe categorii, prin metoda de verificare totală au fost făcute 266 de controale, cu 12 mai puțin în primul trimestru al anului curent față de trimestrul similar al anului 2022. Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada de după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.

Prin metoda de verificare tematică (tematica controalelor fiind: restituirea taxei pe valoarea adăugată, rambursarea taxe pe valoarea adăugată, subvenționarea locurilor de muncă) au fost făcute 1316 de controale, cu 57 mai mult. Verificarea tematică, potrivit legislației fiscale, se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificându-se documentele sau activitatea contribuabilului.

Prin metoda de verificare operativă, inspectorii fiscali au efectuat 1216 de verificări, cu 695 mai mult. Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale. Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La alte tipuri de verificări, fiscul a indicat 616 de controale față de 460 în primul trimestru al anului 2022. Totodată, în primele trei luni ale anului 2023, Serviciul Fiscal de Stat a instalat 24 de posturi fiscale, cu 12 mai puțin.

În concluzie, urmare a majorării controalelor fiscale, se creează impresia că organele de control au stabilite plafoane minime ale sumelor ce trebuie colectate din amenzi, în conformitate cu prognozele pentru buget pe anul în curs și în special cu prevederile din Legea bugetului de stat pentru anul în curs, care deja include suma veniturilor din amenzi și sancțiuni. Acestea impulsionează inspectorii să fie continuu în căutarea oportunităților de aplicare a amenzilor, astfel efortul în cadrul controlului de multe ori este țintit asupra găsirii încălcărilor, indiferent de gravitatea și importanța acestora.

#buget #controale #FISC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.