BANI.MD | Harta exporturilor moldovenești de vin! În câte state a fost livrată producția

Producătorii de vin din Republica Moldova au exportat anul trecut vinuri în sumă de 3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Biroului Național al Viei și Vinului, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Producătorii moldoveni și-au livrat producția vinicolă în 71 de state. Astfel, în 2021 companiile moldovenești au livrat 49 milioane de litri de vin îmbuteliat în sumă 1,7 miliarde de lei.

Cea mai mare cantitate de vin îmbuteliat a fost trimisă în patru țări, care dețin 55% din totalul livrărilor. Este vorba de Federația Rusă – 16,2% (+29,5%), România – 15,7% (+5,3%), Polonia 11,4% (+2,5%) și Cehia – 11,3% (+7%).

Totodată, în China deține 6,2% din exporturi, Belarus – 5,8%, Ucraina – 5,1%, iar Kazahstan – 3,8%.

Din punct de vedere valoric, România a fost lider în anul 2021 cu o creștere de 31,3%. Rusia (+48,7%), Polonia (+8%), Republica Cehă (+14,8%), China (-10,8%), Ucraina (-2,6%).

Valoarea vinurilor exportate în Belarus s-a redus cu 19,2% și Kazahstan (-5,2%).

Vinurile exportate în vrac au constituit 67 mil. litri, cu 19 mil. litri (22,2%) mai puțin decât în 2020. În casările au însumat 707 milioane de lei, cu 86,4 milioane de lei (10,9%) mai puțin decât în anul precedent. În primele 10 țări din topul importatorilor de vinuri moldovenești au fost asigurate 97,2% din aceste livrări. În mod tradițional, jumătate din vinul în vrac a fost livrat în Belarus, în scădere cu 10,9% a volumelor. Acesta este urmată de Georgia/Abhazia (-20,6%), Regatul Unit (+18,7%), România (-59,9%), Republica Cehă (-36,9%) și Ucraina (+100,7%).

Anul trecut, 4,4 milioane de litri de băuturi tari au fost exportate de producătorii din Republica Moldova. Iar volumul exporturilor de produse îmbuteliate a ajuns la 1,7 milioane de litri. Valoarea acestei producții este de 487,6 milioane de lei, cu 75,6 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Primele 10 piețe de desfacere pentru divinurile și rachiurile moldovenești în termeni reali sunt Belarus – 46,7% (livrările au crescut cu 58,5% față de anul precedent), Rusia – 14,6% (+104%), Ucraina – 12,5% (39,2%), Estonia – 5,5% (-13,1%), Georgia – 4% (+32,7%), România – 2,6% (-27,6%), Israel – 2,2% (+4%), China – 1,9% (+22,3%), Germania – 1,8% (+43,7%) și Afganistan – 1,2% (+1437%). Veniturile obținute din vânzările peste hotare a divinurilor și rachiului moldovenești s-au ridicat la 296 de milioane de lei.

Totodată, în vrac, au fost exportate 2,7 milioane de litri de distilate (+450,1 milioane de litri sau +20,1%), în valoare de 191,6 milioane de lei (-1,9 milioane de lei sau -1%). Acestea sunt solicitate doar în cinci țări – Belarus, Ucraina, Franța, Lituania și Georgia. Jumătate din cantitatea exportată a fost destinată fabricilor din Belarus (51,8%), iar din punct de vedere valoric reprezintă deja 72%.

#vinuri #state #export #Moldova

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.