Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că s-a negociat cu Gazprom un contract cu o formulă bună pentru această perioadă. Iar în cadrul negocierilor „una din oferte, pe care dacă am fi acceptat-o prețul gazului pentru luna ianuarie ar fi fost de 1100 USD”.

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministrul a fost întrebat dacă a încercat să propună o formulă mai avantajoasă pentru Republica Moldova, scrie BANI.MD.

Eu am propus, încă în luna septembrie, ca prevederile contractuale să rămână cele vechi, însă nu s-a acceptat. Or, dacă se voia, prețul gazului urma să fie legat de coșul prețurilor la petrol. Acest lucru ne oferea un preț de 370 USD în luna ianuarie”, a explicat Spînu.

Ministrul a menționat că în cadrul negocierilor au fost încercări de a trece discuția comercială la una politică. Acestea, însă au fost refuzate din start. Primele discuții politice în negocierea contractului la gaz, a indicat Spînu, au fost în luna august la vizita lui Dmitrii Kozak la Chișinău. Ulterior și în cadrul vizitei de la Moscova a ministrului. Propunerile au fost făcute de administrația prezidențială de la Krmelin.

Spînu a spus că una din condiții era trecerea de la nivel comercial la cel guvernamental a datoriei Moldovagaz

S-a încercat trecerea de la nivel comercial la cel guvernamental a datoriei Moldovagaz. Chiar și pentru acele 700 mil. USD urma să fie o înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Gazprom că Executivul recunoaște această datorie. Or, eu am zis nu pentru că e o datorie comercială și trebuie să fie reglementată la nivel comercial”, a punctat Spînu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#Andrei Spinu #Gazprom #Moldovagaz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.