Republica Moldova intensifică cooperarea cu NATO, ceea ce contrazice statutul neutru prevăzut de Constituția Republicii Moldova. Acest lucru a declarat vineri, 21 ianuarie ministrul de externe al nerecunoscutei Transnistrie, Vitali Ignatiev, la un post de televiziune din Transnistria.

„Dacă o țară cooperează cu NATO, participă la operațiuni de menținere a păcii ale NATO, dacă centrele NATO operează acolo, dacă primește arme de la țările membre NATO, în special Statele Unite, efectuează exerciții neautorizate în Zona de Securitate sau intră agenții de aplicare a legii neidentificate. Zona de Securitate, atunci numiți este imposibil pentru un stat neutru. Aceasta nu este neutralitate, aceasta este dezvoltarea militară efectivă a teritoriului Moldovei de către țările NATO”, a spus Ignatiev.

Ideea aderării Moldovei la NATO, care este promovată de o serie de forțe politice din țară, nu găsește susținere în rândul majorității cetățenilor săi, așa cum reiese din toate sondajele sociologilor. Deși neutralitatea este prevăzută în constituția republicii, din 1994 aceasta cooperează cu NATO ca parte a unui plan individual de parteneriat.

Totodată, la Chișinău s-a deschis în urmă cu câțiva ani un Birou de Legătură cu Alianța Nord-Atlantică și funcționează un centru de informare. Noul guvern al Republicii Moldova, care a fost format de Partidul Acțiune și Solidaritate de guvernământ, care îl sprijină pe președintele Maia Sandu, a aprobat săptămâna aceasta un nou plan de interacțiune cu NATO pentru 2022-2023. Acest document precizează consolidarea capacității de luptă a armatei moldovenești, extinderea participării acesteia la misiunile de menținere a păcii sub auspiciile ONU, UE și OSCE.
De asemenea, evidențiază scopul realizării retragerii armatei ruse din Moldova și transformarea operațiunii de menținere a păcii cu participarea căștilor albastre rusești în Transnistria într-o misiune civilă cu mandat internațional, la care autoritățile de la Tiraspol se opun.

O serie de partide din Moldova se opun aprofundării cooperării cu blocul militar. În special, liderul Partidului Socialiștilor, fostul președinte al țării Igor Dodon, care a inițiat recunoașterea internațională a neutralității republicii, consideră că aceasta ar grăbi soluționarea problemei transnistrene și ar uni țara, scrie tass.ru.

#Moldova #NATO

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține miercuri, 16 septembrie, discursul privind Starea Uniunii Europene, unul dintre cele mai importante momente politice ale anului la Bruxelles. Printre principalele teme se numără războiul din Ucraina, folosirea activelor rusești înghețate, migrația, extinderea UE, schimbările climatice și relația cu China, transmite antena3.ro.

Unul dintre cele mai controversate anunțuri ar putea viza interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale la nivelul întregii Uniuni Europene. Propunerea este pregătită de mai mult timp și ar urma să fie inclusă în „EU Kids Act”, pe care Comisia Europeană intenționează să-l prezinte joi. Rămâne însă de stabilit vârsta minimă pentru accesul la aceste platforme.

Ucraina va ocupa, de asemenea, un loc important în discurs. Bruxelles-ul analizează modalități de utilizare a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Kievului, în condițiile deficitului bugetar uriaș cu care se confruntă Ucraina. Von der Leyen este așteptată să reafirme sprijinul UE pentru Ucraina și ar putea anunța un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Pe agenda europeană se află și înăsprirea politicii privind migrația ilegală. Printre măsurile discutate se numără suspendarea temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri masive, consolidarea Frontex și acordarea unui rol mai important agenției în deportarea migranților aflați ilegal în UE. În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, Moldova și Ucraina sunt menționate printre statele care înregistrează progrese pe calea aderării, alături de Muntenegru și Albania. Comisia Europeană urmează să prezinte la sfârșitul lunii o evaluare a politicii de pre-extindere.

Von der Leyen ar putea aborda și reformarea modului de funcționare a UE, inclusiv reducerea domeniilor în care deciziile necesită unanimitate și chiar renunțarea la principiul potrivit căruia fiecare stat membru are câte un comisar european. Pe partea climatică, șefa Comisiei Europene este așteptată să pună accent pe securitatea energetică, electrificare, rețele, energia regenerabilă și energia nucleară, dar și pe adaptarea Europei la fenomene extreme precum seceta, incendiile și inundațiile.

Un alt subiect va fi relația cu China, în contextul deficitului comercial record al UE și al discuțiilor privind protejarea industriei europene. La discurs va participa în calitate de invitat special și premierul Canadei, Mark Carney, care și-a exprimat dorința pentru o „alianță unică cu Uniunea Europeană”.