Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a semnat cel de-al treilea acord de ajutor de stat pentru investiții în 2025, în valoare de peste 72 de milioane de lei. Sprijinul financiar a fost acordat companiei „Gido PARK” pentru dezvoltarea unei fabrici de piese prefabricate din beton armat în extravilanul satului Ratuș, raionul Criuleni, scrie Bani.md.

Potrivit autorităților, proiectul va beneficia de o cofinanțare din partea statului de peste 43,6 milioane de lei, dintre care circa 11 milioane vor fi oferite sub formă de grant, iar restul, sub formă de facilități fiscale, inclusiv scutirea parțială de la plata impozitului pe venit. Noua unitate va produce componente prefabricate pretensionate destinate sectorului industrial, comercial și infrastructurii rutiere.

„Acest proiect demonstrează clar angajamentul nostru de a sprijini investițiile cu impact real asupra economiei naționale și a comunităților locale. În Criuleni, dezvoltăm nu doar infrastructură industrială, ci și locuri de muncă și oportunități de creștere pe termen lung”, a declarat viceprim-ministra și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, prezentă la semnarea acordului alături de fondatorul companiei, Gheorghe Dosca.

Implementarea proiectului este planificată pe o durată de 13 luni, cu începere în iunie 2025, și presupune crearea a cel puțin 40 de noi locuri de muncă. Autoritățile afirmă că investiția acoperă un deficit semnificativ pe piața locală a produselor prefabricate, contribuind astfel la reducerea importurilor și consolidarea bazei industriale interne.

„Gido PARK” este activă în domeniul construcțiilor comerciale și industriale din 2014, având în portofoliu proiecte majore pentru branduri cunoscute precum Linella, Paninella, Andy’s Pizza sau Alcores Design.

Potrivit datelor guvernamentale, sectorul construcțiilor a contribuit în 2024 cu 7,9% la formarea PIB-ului național. Sprijinul pentru investiții în acest sector este considerat o prioritate strategică, în contextul politicii guvernamentale de stimulare a industriilor cu valoare adăugată și dezvoltare regională echilibrată.

Mecanismul de ajutor de stat pentru investiții, instituit de Guvern, presupune finanțare combinată: 25% sub formă de grant nerambursabil și 75% prin scutiri fiscale. Acesta este destinat companiilor care activează în industrii considerate strategice, inclusiv materiale de construcție, electronică, textile, farmaceutică și industria alimentară.

În următorii trei ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării își propune să sprijine cel puțin 150 de investiții, cu un buget total planificat de 2 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beton #stat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.