Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

BANI.MD: Un nou jaf bancar de 898 milioane de lei în Republica Moldova?

28 Mai 2024, 17:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
28 Mai 2024, 17:00 // Economie //  Realitatea.md

Un nou scandal bancar zguduie Republica Moldova după ce s-a descoperit că, în luna decembrie 2014, B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. a cesionat drepturi de creanță în valoare de 897,72 milioane de lei către VENETO BANCA SPA. Suma, fără provizioanele de depreciere, era de 666,9 milioane de lei, scrie Bani.md.

„Conform Situației financiare pentru exercițiul financiar al B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., încheiată la 31 decembrie 2014, nu au fost specificați debitorii ale căror creanțe au fost cesionate. Totuși, conducerea băncii este acuzată că a ascuns această cesionare masivă de creanțe neperformante, inclusiv creanța față de S.A. „SCANA”, potrivit deciziei Curții de Apel din anul 2021.

În urma celor 17 acorduri de cesiune, doar GRUPPO VENETO BANCA SCPA, în calitate de cesionar, avea dreptul să depună cerere de validare a creanțelor în nume propriu. VENETO BANCA SCPA a semnat 17 acorduri de mandat, împuternicind B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. să o reprezinte și să presteze servicii de colectare a creanțelor, fără remunerare adițională.

Pe 26 iunie 2017, banca „INTESA SANPAOLO” a semnat un contract cu lichidatorul „Banca Popolare di Vicenza” și VENETO BANCA pentru achiziționarea unor active și pasive la prețul simbolic de 1 euro. Ulterior, creanțele au fost cesionate către SOCIETA PER LA GESTIONE DI ATTIVITA – S.G.A. S.p.a. (acum AMCO-ASSET MANAGEMENT COMPANY SPA).

Potrivit unui comunicat de presă al GRUPPO VENETO BANCA din Republica Moldova, din 26 iunie 2017, banca a fost supusă lichidării obligatorii administrative și nu mai poate pretinde validarea creanțelor. Or, compania căreia i-au fost cedate creditele neperformante nu a depus nicio solicitare la instanțele din Republica Moldova pentru validarea creanțelor. Ba mai mult a expirat și termenul de prescripție de trei ani pentru adjudecarea creanțelor.

Solicitată să comenteze cesionarea creanțelor de 897,72 milioane de lei, Eximbank susține:

„În conformitate cu art.96, alin.(1) din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017, ”banca este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea sa, precum şi asupra oricăror fapte, date sau informaţii, aflate la dispoziţia sa, referitoare la persoana, bunurile, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor băncii ori informaţiile referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), tranzacţiile încheiate de clienţi, precum şi a altor informaţii despre clienţi care i-au devenit cunoscute”, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește, că ”…informaţiile prevăzute la alin.(1) constituie secret bancar. De asemenea, art 96, alin.(3) din Legea nr.202 din 06.10.2017 stabilește, că ”membrii organului de conducere şi funcţionarii băncii, persoanele care acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie continuă să existe şi după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau în perioada suspendării activităţii lor”. Dorim să menționăm, că conform art.97, alin.(2) din aceeași Lege, ”furnizarea informaţiei care constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în strictă conformitate cu prezentul articol”. Astfel, concluzionăm că informația solicitată de dvs constituie secret bancar, iar solicitarea dvs nu corespunde cerințelor art.97 din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017 și, prin urmare, Banca nu este în drept să furnizeze informația în cauză”.

Amintim că anterior BANI.MD a scris că procurorul general interimar Ion Munteanu s-a implicat în schimbarea procurorului de caz Ion Șlicari în unul dintre cazurile răsunătoare Boris Untu, Alexei Damaschin și compania SRL „INVIZIBIL” au fost prejudiciate cu zeci de milioane de lei.

Prin ordonanța din 22 septembrie 2023 a dispus retragerea cauze penale Eximbank de la Procuratura Anticorupție și transmiterea la Procuratura Generală, procurorului Ion Pripa.

„Anterior procurorul Ion Pripa a fost implicat în examinarea unei plângeri adresată de către Eximbank Ambasadei Italiei, SUA și UE”, se arată în justificarea răspunsului procurorului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!