Cele 80 de milioane de euro, resursele financiare, destinate construcției stației Back-to-Back Vulcănești, au fost realocate pentru construcția unei noi interconexiuni cu România prin Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Bălți-Suceava și extinderea stației Bălți de 330 kV. Decizia a fost luată la ultima ședință a Comitetului interministerial pentru planificare strategică (CIPS) al Guvernului.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, anunță că s-a agreat despre alocarea banilor pentru construcția liniei electrice, iar instituția pe care o conduce va propune planul de acțiuni detaliat în acest sens, conform bani.md. Potrivit ministerului, construcția stației Back-to-Back de 600 MW la Vulcănești nu mai este justificată din punct de vedere tehnic și economic, după ce Republica Moldova și-a sincronizat sistemul electroenergetic, împreună cu Ucraina, la sistemul electroenergetic al Europei Continentale (ENTSO-E).

Suplimentar, studiul de fezabilitate elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale a identificat mai multe beneficii a construcției noi interconexiuni cu România, printre care crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile din ambele state, extinderea pieței energiei electrice la nivelul uniunii europene (UE) și reducerea congestiilor în infrastructura energetică, printr-o flexibilitate și o sustenabilitate mai ridicată a celor două sisteme.

„Acest proiect este de o importanță strategică pentru Republica Moldova și ne va crește gradul de independență energetică. Interconectarea multiplă cu România ne va permite să devenim parte deplină a ENTSO-E, fără a depinde de Ucraina. Construcția acestei linii a fost inclusă în planul de investiții a sistemului energetic continental”, declară ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul presupune realizarea unei linii electrice aeriene (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV, cu o lungime de 138 km, din care 90 km pe teritoriul României şi 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, pe traseul Suceava (România) – Bălți (Republica Moldova), cât și extinderea stației Suceava cu construcția unei noi stații cu tensiunea 400 kV la Bălți. Costul investiției se ridică la circa 40 de milioane de euro, iar compania românească „Transelectrica” SA a depus Proiectul pentru a obține finanțare în cadrul Fondului de Modernizare.

În paralel, cu scopul de a întări independența energetică a Republicii Moldova, este construită linia de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, care va permite importul energiei electrice evitând Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan. În prezent, este în proces de definitivare proiectul de execuție a liniei electrice și a fost încheiată testarea rezistenței pentru toate tipurile de piloni. Lucrările de construcție urmează a fi încheiate în anul 2025.

Actualmente, Republica Moldova construiește linia de înaltă tensiune de 400 KW Vulcănești – Chișinău, menită să asigure independența energetică a Republicii Moldova. Deocamdată Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la centrala de la Cuciurgan, amplasată în stângă a Nistrului, la preț de 73 de dolari pentru un MW.

#linie electrică #minsitrul Energiei #Moldova #Parlicov #Romania

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.