Circa 133 de milioane de lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural au fost autorizate în luna iunie spre plată către agricultori. Sumele au fost distribuite de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin mai multe mecanisme de sprijin, în funcție de tipul de investiție realizată de fermieri sau de proiectul depus.

Cea mai mare parte din fonduri, peste 56 de milioane de lei, a fost acordată pentru plata complementară, notează IPN. Aceste resurse au acoperit asigurarea terenurilor și animalelor deținut de 163 de fermieri, defrișarea plantațiilor multianuale, stimularea utilizării sistemelor de irigare, precum și accesarea creditelor investiționale.

Pentru plata în avans s-au alocat aproximativ 21 milioane de lei. Aceste fonduri au fost utilizate pentru cumpărarea animalelor de prăsilă, procurarea utilajului agricol, dotarea fermelor zootehnice, în mare parte apicole, modernizarea exploatațiilor zootehnice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult de 40 de milioane de lei au reprezintă plăți post-investiționale. Suma a fost distribuită pentru cererile de investiții în tehnologii de lucrare a solului, fiind subvenționate peste 24 semănători, zece tractoare, nouă grape, cinci cultivatoare de prelucrare a solului, trei stropitori, două tăvăluguri, două tocătoare de crengi, trei scarificatoare.

Totodată, au fost alocați bani pentru investiții în exploatațiile zootehnice, infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare a produselor de origine animală. Alte 70.000 de lei au fost direcționate în sectorul zootehnic, pentru plăți per kilogram de produs.

Prin intermediul Programului LEADER, s-au achitat peste 15 milioane de lei, bani destinați Grupurilor de Acțiune Locală și pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală în trei sectoare: public, civic și antreprenorial.

În sectorul public au fost finanțate 112 proiecte, în domenii precum infrastructura, protecția mediului și eficiența energetică. În sectorul civic au fost aprobate 18 proiecte, iar în sectorul antreprenorial – 83.

Tot în luna iunie, 3,4 milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului au fost direcționați pentru compensarea costurilor la energia electrică.

#agricultori #AIPA #bani #fermieri #subventii

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.