Barbados, mica ţară din Marea Caraibelor, a devenit o nouă republică pe harta lumii, după ce a renunțat la regina Elisabeta a Marii Britanii ca șef de stat. Acum trei săptămâni, în Barbados a fost aleasă prima președintă, rupându-se astfel ultimele legături coloniale rămase după aproape 400 de ani de la sosirea primelor nave englezești pe această insulă din Caraibe, scrie Reuters.

La miezul nopții, noua republică s-a născut în uralele a sute de oameni care se aflau pe podul Chamberlain din capitala Bridgetown. O salvă de 21 de arme a fost trasă în timp ce imnul național al Barbadosului a fost cântat în Piața Eroilor care a fost plină de oameni.

Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, a stat în picioare, în timp ce steagul regal al Marii Britanii a fost coborât, iar cel al noului Barbados a fost arborat. Acest pas, speră republicanii, va genera propuneri similare în alte foste colonii britanice care o au pe regină ca suverană.

„Noi, poporul, trebuie să dăm Republicii Barbados spiritul și substanța sa. Noi trebuie să-i modelăm viitorul. Noi suntem păstrătorii națiunii noastre. Noi, poporul, suntem Barbados”, a declarat Sandra Mason, primul președinte al insulei.

„Crearea acestei republici oferă un nou început. Din cele mai întunecate zile ale trecutului nostru și din atrocitatea îngrozitoare a sclaviei care ne pătează pentru totdeauna istoria, oamenii acestei insule și-au croit drumul cu o tărie extraordinară”, a declarat prințul Charles.

La rândul său, Regina Elisabeta a II-a a transmis noii republici „cele mai calde urări de bine pentru fericire, pace şi prosperitate în viitor”.

Fiind situată la 300 de kilometri de Venezuela, Barbados este de asemenea ţara natală a interpretei mondiale Rihanna. Cântăreaţa a fost numită anterior oficial ambasadoare a statului insular, însărcinată cu promovarea turismului, educaţiei şi investiţiilor. La ceremonia de marți, 30 noiembrie, cântăreața Rihanna a fost declarată erou național de către prim-ministrul Mia Mottley, liderul mișcării republicane din Barbados.

Autoritățile din Barbados consideră că îndepărtarea Elisabetei a II-a, care este încă regină a altor 15 națiuni, printre care Regatul Unit, Australia, Canada și Jamaica, este o modalitate de a se rupe în sfârșit de negurile istoriei sale coloniale. Regina a fost şeful statului în Barbados de când a devenit independent în anul 1966.

#Barbaros #colonie #Marea Britanie #Regina Elisabeta a II-a

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.