Oamenii de ştiinţă răspund, într-un articol publicat de The Guardian, la o serie de întrebări-cheie legate de tulpina COVID din Africa de Sud.

Când a fost tulpina detectată pentru prima dată?

Tulpina a fost identificată prima dată marţi, 23 noiembrie 2021, şi este considerată îngrijorătoare din cauza numărului mare de mutaţii, care ar putea să o facă rezistentă faţă de imunitatea dată de vaccin sau trecerea prin boală.

Tulpina a fost, de asemenea, legată de o creştere a numărului de cazuri în provincia Gauteng din Africa de Sud. Este o zonă urbană care include Pretoria şi Johannesburg, în ultimele două săptămâni. Aceşti doi factori au pus-o rapid pe radarul monitorizării internaţionale. În

Marea Britanie, principalul consultant medical din Agenţia de Sănătate şi Securitate a descris-o ca fiind „cea mai îngrijorătoare tulpină pe care am văzut-o”.

De unde vine?

Chiar dacă iniţial tulpina a fost legată de Gauteng, nu înseamnă că a venit neapărat de acolo. Cele mai vechi mostre secvenţiate arată că tulpina era în Botswana la 11 noiembrie 2021.

Cercetătorii spun că această constelaţie neobişnuită de mutaţii sugerează că a apărut probabil pe fondul infectării cronice a unei persoane imunocompromise, precum un pacient cu HIV-SIDA netratat.

De ce sunt oamenii de ştiinţă îngrijoraţi?

Tulpina are mai mult de 30 de mutaţii pe proteina spike – cheia folosită de virus pentru a invada celulele corpului nostru. Un număr dublu de mutaţii faţă de varianta Delta.

O astfel de schimbare dramatică a provocat îngrijorări cu privire la faptul că anticorpii din trecerea prin boală sau din vaccinare ar putea să nu mai fie suficient de potriviţi pentru noua versiune a coronavirusului.

Bazându-se strict pe cunoaşterea listei de mutaţii, oamenii de ştiinţă anticipează că virusul va fi mai probabil să infecteze – sau să reinfecteze – oamenii care au imunitate faţă de celelalte tulpini, anterioare.

Este noua tulpină mai uşor de transmis?

La această întrebare nu există încă un răspuns clar, dar, momentan, tabloul care se prefigurează este îngrijorător. În Africa de Sud, numărul de cazuri a crescut de la 273 de cazuri la 16 noiembrie la peste 1.200 la începutul acestei săptămâni. Peste 80% din acestea veneau din provincia Gauteng şi analiza preliminară sugerează că tulpina a devenit rapid cea dominantă în această zonă.

Valoarea R, care indică practic cât de repede creşte o epidemie, este estimată la 1,47 pentru Africa de Sud, dar în Gauteng ajunge la 1,93.

Există şi posibilitatea ca această diferenţă să fie explicată de un eveniment de superrăspândire, dar datele au declanşat suficiente alarme, încât să fie luate măsuri suplimentare de precauţie.

Vor funcţiona vaccinurile existente împotriva ei?

Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi din cauza numărului de mutaţii şi a faptului că unele din aceste mutaţii au fost deja asociate cu abilitatea virusului de a scăpa din calea protecţiei imune existente. Acestea sunt predicţii teoretice, însă. Acum sunt derulate, rapid, studii pentru a testa cât de eficient pot neutraliza anticorpii noua variantă a virusului.

Date din practică privind ratele de reinfectare pot, de asemenea, să ofere indicii mai clare cu privire la modificările ce afectează imunitatea.

Oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca tulpina să fie în totalitate de nerecunoscut pentru anticorpii existenţi – dar este posibil ca vaccinurile de care dispunem azi să ofere mai puţină protecţie în faţa ei.

Rămâne un obiectiv crucial să crească ratele de vaccinare, inclusiv dozele 3 pentru cei din grupele de risc.

Va provoca noua tulpină cazuri mai grave de COVID?

Încă nu există informaţii care să spună că noua tulpină va duce la schimbări în simptomele sau severitatea COVID – este ceva ce vor monitoriza îndeaproape cercetătorii din Africa de Sud. Din moment ce există un decalaj între infectare şi boala mai serioasă, va dura câteva săptămâni până vom avea date mai clare cu privire la acest aspect.

Pot vaccinurile să fie adaptate pentru noua tulpină şi cât ar dura?

Da, echipele de cercetători care au creat vaccinurile lucrează cel mai probabil deja la actualizarea vaccinurilor cu noua proteină spike pentru a se pregăti de posibilitatea în care va fi nevoie de o nouă versiune a serului.

S-a muncit enorm pentru o astfel de pregătire şi actualizare atunci când au apărut tulpinile Beta şi Delta – deşi în acele cazuri, vaccinurile au rezistat suficient de bine.

Totuşi, ar putea dura încă şase luni pentru ca vaccinurile actualizate-dacă vor fi necesare- să fie disponibile pe scară largă.

Cât de probabil este ca noua tulpină să se răspândească în lume?

Până acum, majoritatea cazurilor confirmate au fost în Africa de Sud – cu o parte din ele în Botswana şi Hong Kong. Încă un caz a fost detectat joi seara în Israel – o persoană care tocmai se întorsese din Malawi – şi mai sunt suspectate alte două cazuri.

Totuşi, dat fiind că există deja transmitere comunitară în sudul Africii, dacă există un avantaj de transmisibilitate al noii tulpini, înseamnă că cel mai probabil s-a răspândit deja nedetectată şi în alte ţări. Ultimele știri o leagă și de Europa.

Experienţa anterioară arată că restricţiile de călătorie tind să cumpere timp, dar, exceptând abordările zero Covid, aceste măsuri sunt puţin probabil să oprească în întregime răspândirea unei noi tulpini.

#Africa #COVID-19 #tulpina noua covid-19

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.