Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

BBC: Alegerea orașului Geneva pentru summitul dintre Putin și Biden, amintește de Războiul Rece

14 Iun. 2021, 11:40
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
14 Iun. 2021, 11:40 // În Lume //  Realitatea.md

Summitul de la Geneva, care se va desfășura pe 16 iunie, între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Joe Biden, nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre națiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă țară, arată o analiză BBC.

Mai mult, înalți oficiali ruși se află sub sancțiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec în în alegerile din SUA, iar doi foști pușcași marini americani sunt în închisorile rusești, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detenție pentru spionaj.

În plus, în martie, Joe Biden a fost de acord, în timpul unui interviu, cu faptul că Vladimir Putin este „un ucigaș”.

O problemă de imagine

Și totuși, cei doi sunt pregătiți să se întâlnească în calitate de președinți pentru prima dată, iar unele voci din Rusia consideră că acest lucru este o realizare în sine.

„Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanță”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecție RIAC de la Moscova.

Și, în ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea față în față de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condițiile lui”, spune analista politică Lilia Șevțova.

Alegerea orașului Geneva pentru summit amintește de Războiul Rece. Acolo a avut loc, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. Dar există puține perspective ca evenimentul din această săptămână să ducă la aceeași dezghețare politică.

„Un obiectiv fezabil ar fi să testăm unde se află „liniile roșii” de fiecare parte și să înțelegem că dialogul este drumul pentru ieșirea din prăpastie. Dacă nu au această discuție, atunci Rusia va deveni și mai imprevizibilă”, a spus Lilia Șevțova.

Vladimir Putin a declarat în weekend pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuții privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria și Libia, și schimbările climatice.

Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar, a spus Putin.

Dar sunt voci în Rusia care sugerează că poate fi posibil și un armistițiu în „războaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomați ruși și au închis două clădiri în ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Retorica „Occidentului ostil”

Totuși, în ultimul timp, președintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine a „Occidentului ostil”.

La Forumul Economic din această lună de la Sankt Petersburg, el a susținut din nou că SUA vor să „limiteze” dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile înainte, el amenințase că va „scoate dinți” oricărui agresor străin care vrea să „muște” Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul și forța țării sale.

„În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu dorește bine Rusiei și nu cred că această viziune se va schimba”, spune Kortunov.

Chiar și așa, el susține că Putin și-ar putea domoli puțin discursul.

„Ca politician rațional, Putin ar dori să reducă costurile și riscurile asociate acestei relații contradictorii”, crede Kortunov.

Ceea ce Vladimir Putin nu dorește, dar nici nu poate evita, este o discuție despre drepturile omului – inclusiv cazul lui Aleksei Navalnîi, politicianul rus de opoziție otrăvit anul trecut și aflat acum în închisoare.

Birourile organizației lui Navalnîi au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotărâre care ar fi putut fi amânată până după summit. În schimb, calendarul pare menit să trimită un mesaj: Vladimir Putin va continua să zdrobească disidența, iar acest lucru nu este treaba Americii.

„Dar faptul că are loc această întâlnire înseamnă că, după „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Și asta înseamnă: să facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adaugă analista politică, Lilia Șevțova.

De menționat că, pe 6 iunie curent, Biden a vorbit despre poziția sa pentru viitoarea întâlnire cu Putin. El a asigurat că Statele Unite vor apăra hotărât valorile democratice și propriile interese naționale.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking