Summitul de la Geneva, care se va desfășura pe 16 iunie, între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Joe Biden, nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre națiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă țară, arată o analiză BBC.

Mai mult, înalți oficiali ruși se află sub sancțiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec în în alegerile din SUA, iar doi foști pușcași marini americani sunt în închisorile rusești, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detenție pentru spionaj.

În plus, în martie, Joe Biden a fost de acord, în timpul unui interviu, cu faptul că Vladimir Putin este „un ucigaș”.

O problemă de imagine

Și totuși, cei doi sunt pregătiți să se întâlnească în calitate de președinți pentru prima dată, iar unele voci din Rusia consideră că acest lucru este o realizare în sine.

„Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanță”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecție RIAC de la Moscova.

Și, în ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea față în față de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condițiile lui”, spune analista politică Lilia Șevțova.

Alegerea orașului Geneva pentru summit amintește de Războiul Rece. Acolo a avut loc, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. Dar există puține perspective ca evenimentul din această săptămână să ducă la aceeași dezghețare politică.

„Un obiectiv fezabil ar fi să testăm unde se află „liniile roșii” de fiecare parte și să înțelegem că dialogul este drumul pentru ieșirea din prăpastie. Dacă nu au această discuție, atunci Rusia va deveni și mai imprevizibilă”, a spus Lilia Șevțova.

Vladimir Putin a declarat în weekend pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuții privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria și Libia, și schimbările climatice.

„Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar”, a spus Putin.

Dar sunt voci în Rusia care sugerează că poate fi posibil și un armistițiu în „războaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomați ruși și au închis două clădiri în ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Retorica „Occidentului ostil”

Totuși, în ultimul timp, președintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine a „Occidentului ostil”.

La Forumul Economic din această lună de la Sankt Petersburg, el a susținut din nou că SUA vor să „limiteze” dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile înainte, el amenințase că va „scoate dinți” oricărui agresor străin care vrea să „muște” Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul și forța țării sale.

„În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu dorește bine Rusiei și nu cred că această viziune se va schimba”, spune Kortunov.

Chiar și așa, el susține că Putin și-ar putea domoli puțin discursul.

„Ca politician rațional, Putin ar dori să reducă costurile și riscurile asociate acestei relații contradictorii”, crede Kortunov.

Ceea ce Vladimir Putin nu dorește, dar nici nu poate evita, este o discuție despre drepturile omului – inclusiv cazul lui Aleksei Navalnîi, politicianul rus de opoziție otrăvit anul trecut și aflat acum în închisoare.

Birourile organizației lui Navalnîi au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotărâre care ar fi putut fi amânată până după summit. În schimb, calendarul pare menit să trimită un mesaj: Vladimir Putin va continua să zdrobească disidența, iar acest lucru nu este treaba Americii.

„Dar faptul că are loc această întâlnire înseamnă că, după „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Și asta înseamnă: să facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adaugă analista politică, Lilia Șevțova.

De menționat că, pe 6 iunie curent, Biden a vorbit despre poziția sa pentru viitoarea întâlnire cu Putin. El a asigurat că Statele Unite vor apăra hotărât valorile democratice și propriile interese naționale.