Diaspora se implică activ în dezvoltarea localităților din țara noastră. Astfel, în 2021, 27 de comunități vor implica diaspora în inițiative de dezvoltare economică locală și de îmbunătățire a serviciilor publice locale. Toate acestea sunt posibile cu suportul PNUD Moldova și al Elveției, oferit în cadrul programelor de granturi „Incubator” și „Accelerator 1+1″, precum și programului guvernamental „DAR 1+3″.

Astfel, programul „Incubator” a oferit granturi de câte 1 000 dolari pentru 15 asociații sau grupuri de inițiativă ale băștinașilor aflate la început de cale, care își propun crearea unor astfel de entități.

Beneficiari ai programului „Accelerator 1+1″ sunt 5 asociații de băștinași, cu experiență demonstrată de desfășurare a proiectelor locale. Acestea vor primi câte un grant de până la 10.000 de dolari, în baza formulei 1+1 (valoarea grantului oferit de PNUD și Elveția va fi echivalentă cu contribuțiile colectate din diasporă atât online, cât și offline).

Totodată, alte șapte asociații de băștinași vor fi susținute prin cofinanțarea proiectelor locale în cadrul programului guvernamental „DAR 1+3″.

Pentru toate aceste inițiative este prevăzut un buget total de aprox. 393.000 de dolari, dintre care 100.000 dolari reprezintă sprijinul PNUD și al Elveției, oferit prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.

„Doar prin implicarea actorilor locali, dar și băștinașilor din diasporă pot fi atinse obiectivele de dezvoltare economică locală și de optimizare a serviciilor publice. Suntem convinși că oamenii își doresc să se implice, iar asociațiile de băștinași pot stimula și canaliza această energie, pentru rezultate palpabile”, susține Zinaida Adam, coordonatoare programe la PNUD Moldova.

În 2020, au fost susținute 27 de asociații de băștinași prin intermediul programelor de granturi „Incubator” și „Accelerator 1+1″, precum și alte 12 asociații, în cadrul DAR 1+3. Atunci, PNUD și Elveția au oferit peste 160.400 dolari, la care se adaugă peste 123.900 dolari colectați de la diasporă și localnici și peste 193.200 dolari alocați de autoritățile publice locale. În rezultat, peste 207.000 locuitori beneficiază acum de servicii mai bune de iluminat public, apă și canalizare, amenajare a drumurilor, facilități de recreere ș.a.

„Grație implicării băștinașilor și granturilor obținute, avem acum un parc care poate concura cu cele din capitală. În anul 2020 am reușit să amenajăm acoperișul scenei în aer liber, am extins terenul de joacă pentru copii și am făcut renovări în unele zone„, afirmă Lidia Beglița, președinta Asociației de băștinași „Vatra – Mereni”, care a beneficiat în 2020 de un grant.

#comunitati #dezvoltare economica #locuitori

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.