Belarus va primi un miliard de dolari din partea Fondului Monetar Internațional, pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Anunțul a provocat furia opozanților președintelui Belarusului, Alexandr Lukașenko. Opoziția din această țară consideră că regimul Lukașenko va folosi banii pentru represiuni.

Fondul Monetar Internațional a comunicat că va distribui 650 de miliarde de dolari către statele membre, ca parte a așa-numitelor drepturi speciale DST.

„La fel ca alte țări membre ale FMI, Belarus va primi o alocare DST proporțional cu cota sa”, a transmis un purtător de cuvânt al FMI, care a adăugat că, având în vedere evenimentele din această țară, va monitoriza situația îndeaproape.

Fondul a comunicat, luni, că va acorda plăți DST în valoare de aproximativ 650 miliarde dolari. Dacă banii sunt folosiți cu înțelepciune, vor fi o ocazie unică pentru a combate această criză fără precedent, a declarat șefa FMI Kristalina Georgieva, citată de Politico.

Anunțul a dus la furie în rândul opoziției din Belarus, deoarece vine într-un moment în care conflictul cu Europa din cauza încălcării drepturilor omului este în creștere. Belarus este acuzat că a trimis imigranți la frontierele UE ca răzbunare împotriva blocului comunitar, după ce regimul lui Alexander Lukașenko a fost recent supus unor sancțiuni suplimentare de către UE, SUA și Marea Britanie pentru diverse abuzuri în urma alegerilor prezidențiale din august 2020.

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya, a scris un mesaj pe Twitter în care acuză că „regimul din Belarus va folosi miliardul de dolari de la FMI pentru represiuni, nu pentru susținerea poporului”.

On Aug 20, 2021, I sent letters to the Managing Director of @IMFnews @KGeorgieva & ?? Secretary of Treasury @SecYellen. On behalf of all Belarusian people, I called on #IMF & ?? government to freeze $1bn of the SDRs allocated to Belarus under Lukashenka’s regime in 2021. pic.twitter.com/oaWSOYldbc

— Sviatlana Tsikhanouskaya (@Tsihanouskaya) August 21, 2021

#Alexandr Lukașenko #Belarus #COVID-19 #Fondul Monetar Internaţional

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.