Bill Gates a susținut un start-up din Marea Britanie care încearcă să proiecteze noi medicamente cu ajutorul unui software de inteligență artificială. Start-up-ul Exscientia, cu sediul la Oxford, a semnat un acord de patru ani în valoare de până la 70 de milioane de dolari cu Fundația Bill & Melinda Gates.

Compania a declarat că va folosi o parte din finanțare pentru a încerca să dezvolte noi pastile antivirale care ar putea fi utilizate pentru a trata COVID-19 și pentru a opri răspândirea viitoarelor pandemii.

Exscientia se concentrează pe dezvoltarea tratamentelor pentru COVID-19 și alte coronavirusuri, precum și pentru gripa și virusul Nipah, care poate provoca probleme respiratorii.

„Pandemia de COVID-19 subliniază urgența de a dezvolta medicamente sigure și eficiente cu spectru larg pentru a ne extinde imunitatea împotriva virușilor și a variantelor lor”, a declarat Andrew Hopkins, CEO al start-up-ului Exscientia.

Exscientia își propune să combată părțile virusurilor care sunt cel mai puțin susceptibile de a se schimba, permițând oamenilor de știință să dezvolte tratamente care teoretic ar putea prelua viitori viruși.

În timp ce vaccinurile au oferit populației protecție împotriva noului coronavirus, există un număr limitat de tratamente disponibile pentru pacienții care au dat rezultate pozitive.

Exscientia susține că software-ul său AI poate reduce cu până la 80% timpul necesar pentru a descoperi noi medicamente.

Firma, care a semnat un acord de 1,2 miliarde de dolari cu firma farmaceutică americană Bristol Myers Squibb, are deja mai multe medicamente implicate în studiile clinice.

Două dintre medicamentele companiei, care sunt concepute pentru a trata afecțiunile psihiatrice, sunt testate în parteneriat cu medicul japonez Sumitomo Dainippon Pharma.

#Bill Gates #COVID-19

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.