Fostul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Iurie Filip, care a fost demis ieri, 9 septembrie de către Parlament, împreună cu întregul Consiliu de administrare al CNPF, și-a dat frâu liber emoțiilor la ședința Legislativului, în timp ce răspundea la întrebările deputaților, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, motiv, care a stat la baza revocării in corpore a conducerii Comisiei. Acesta și-a permis să fie arogant atunci când o deputată PAS i-a adresat o întrebare, însă a fost pus la punct de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Mai exact, deputata PAS, Larisa Novac, l-a întrebat pe Filip ce întreprinde CNPF pentru a contracara situațiile, unde cetățenii sunt nevoiți să-și vândă bunurile imobile sau alte lucruri pentru a întoarce un credit contractat de la companii de microfinanțare, pe motiv că ratele sunt extrem de ridicate, iar la semnarea contractului, atunci când se ia împrumutul, fie li se explică cetățenilor într-un mod ambiguu despre rata de creditare, fie sunt duși în eroare intenționat de către companiile care oferă credite.

Iurie Filip a răspuns deputate pe un ton ridicat, fiind vizibil deranjat de întrebare și a dat dreptate companiilor de microfinanțare, afirmând că, în realitate, atunci când cetățenii semnează contractul de împrumut ei văd cât contractează și cât urmează să întoarcă.

Ba mai mult, ex-vicepreședintele CNPF a declarat că „oamenii nu înțeleg că atunci când iau un împrumut sunt bani străini, iar când trebuie să întoarcă sunt banii loc, fapt pentru care nu vor să restituie creditul conform prevederilor contractuale”. Acesta a mai precizat că, de fapt, „companiile de microfinanțare sunt cele care au de pierdut, deoarece foarte mulți cetățeni vin și iau credite cu documente false”.

Toate aceste declarații au fost făcute de către Iurie Filip pe un ton ridicat și cu aroganță.

Totuși, gestul fostului vicepreședinte al CNPF nu a fost lăsat nepedepsit de către Igor Grosu, care l-a îndemnat să dea dovadă de „mai multă compasiune și să nu uite că el reprezintă în Parlament instituția și nu persoana sa, iar aroganța și tupeul să-l prezinte acasă, în oglindă”.

#CNPF #Igor Grosu #Iuri Filip #parlament

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.