Viceprim-ministrul Andrei Spînu și-a cerut scuze de la moldoveni pentru greșelile comise în anul 2022. În mesajul publicat pe rețelele sociale, oficialul le mulțumește cetățenilor Republicii Moldova, care, în pofida tuturor crizelor, au reușit să facă front comun și să se susțină unii pe alții.

„Știu că uneori a fost complicat dar am simțit sprijinul fiecăruia. Am primit multă critică, uneori prea multă, dar am primit și o mulțime de mesaje de încurajare. Acest lucru ne-a făcut să mergem înainte pentru a face din țara noastră o țară cu adevărat europeană”, notează vicepremierul.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regional și-a cerut scuze și de la cetățenii pe care i-a dezamăgit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Îmi cer scuze pentru ce am greșit și pentru ce v-am dezamăgit. A fost un an în care am luat decizii grele, dar necesare pentru țară. Vreau să știți că orice am făcut, am făcut pentru ca să trecem cu bine de greutățile anului care se încheie”.

Spînu i-a rugat pe moldoveni să fie încrezători, optimiști, înțelegători și solidari.

„Când eram mai mic, mereu știam că binele va învinge răul și așa se întâmpla mereu. Acum suntem mai mari, și deși mulți nu mai cred în povești, vă asigur că și în realitate binele va învinge. În 2023 vom face să fie un an mai bun pentru fiecare dintre noi. La mulți ani și la multă pace!”, a conchis ministrul.

#2022 #Andrei Spinu #mesaje de felicitare #revelion #scuze

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.