Unele mor de frică, iar altele își pierd auzul: Cum afectează focurile de artificii animalele

Artificiile și alte materiale explozive provoacă diverse daune animalelor, unele chiar fatale. Auzul multora dintre ele este mult mai sensibil decât la oameni, așa că exploziile artificiilor nu numai că le deranjează mai mult, dar le pot deteriora auzul foarte grav. Câinii, de exemplu, își pot pierde ireversibil auzul din cauza zgomotului produs de artificii, arată Animal Ethics.

Artificiile pot emite sunete de până la 190 de decibeli, cu 110-115 peste limita de 75-80 de decibeli, la care începe deteriorarea urechii umane. Ele generează un nivel de zgomot mai mare decât petardele, împușcăturile (140 decibeli) și unele avioane cu reacție (100 decibeli). Zgomotele provocate de artificii și petarde pot duce la pierderea auzului la animale sau la apariția tinitusului (țiuitul în ureche).

Frica și stresul

Pe lângă aceste daune, zgomotele provocate de artificii dăunează animalelor prin faptul că le provoacă frică. De fapt, expunerea repetată la zgomote puternice imprevizibile poate provoca fobii la multe animale, crescând reacțiile de panică la zgomote puternice în viitor.

Efectele artificiilor asupra animalelor pot fi observate foarte clar în grădinile zoologice. S-a demonstrat că zgomotul artificiilor face ca animalele precum rinocerii și gheparzii să fie foarte nervoase, afectându-i și pe alții, cum ar fi elefanții, în timp ce rozătoarele continuă să alerge la câteva minute după zgomote.

Efecte nocive ale particulelor chimice

În plus, petardele sunt otrăvitoare, iar explozia lor eliberează particule dăunătoare, cum ar fi praful fin (PM10), care este toxic pentru inhalare. Poate agrava bolile existente și poate provoca altele. Prin urmare, artificiile reprezintă un pericol atât pentru animalele care locuiesc în zonele în care au loc focurile de artificii, cât și în locații relativ îndepărtate, când vântul transportă particulele.

Substanțele chimice sunt, de asemenea, periculoase pentru pisici și câini, la fel ca și pentru oamenii cu boli respiratorii, cum ar fi astmul. Iată cum sunt afectate animalele de zgomotul focului de artificii.

Câinii

Câinii pot auzi până la 60 000 hz, în timp ce oamenii nu pot auzi nimic peste 20 000 hz, ceea ce reprezintă doar o treime din capacitatea câinilor. Această acuitate a câinilor este unul dintre motivele pentru care sunetul artificiilor le poate fi atât de dăunător. Ei prezintă semne de anxietate copleșitoare, deoarece nu pot scăpa de sunet.

La fel ca multe alte animale, câinii suferă și din cauza altor fenomene care produc sunete puternice, cum ar fi furtunile. Cu toate acestea, în cazul furtunilor, zgomotele sunt însoțite de semne de avertizare anterioare, pentru ca animalele să le poată percepe din timp. Acest lucru le poate provoca neliniște în așteptare, dar nu le provoacă frica neașteptată cauzată de artificiile, care sunt bruște și nu pot fi identificate. Frica de zgomot în rândul câinilor mai în vârstă este mai frecventă.

Mulți câini urbani suferă simptome negative din cauza exploziilor de petarde. Reacțiile comune sunt paralizia, încercările necontrolate de a scăpa și de a se ascunde și tremurături. Pot fi prezente și alte semne mai intense, cum ar fi salivație, tahicardie, vocalizări intense, urinare sau defecare, activitate crescută, hipervigilență și tulburări gastrointestinale. Toate aceste semne indică un mare disconfort.

Este important să rețineți că în primii ani de viață, câinii sunt deosebit de vulnerabili la dezvoltarea fobiilor.

Pisicile

Efectele artificiilor asupra pisicilor sunt mai puțin evidente, dar răspunsurile lor sunt similare cu cele ale câinilor, cum ar fi încercarea de a se ascunde sau de a scăpa. Indiferent de teama pe care o au, felinele au un risc mai mare de a fi otrăvite. Multe pisici care se află în apropierea zonelor în care se produc focuri de artificii sau se aruncă petarde le ingerează sau ingerează părți din acestea. În plus, ele pot orbi sau pot fi grav rănite de exploziile petardelor.

Caii

Caii pot simți cu ușurință amenințațile cauzate de artificii, datorită hipervigilenței lor. Aceste animale sunt în permanență în alertă maximă, din cauza posibililor prădători. Ele acționează destul de asemănător cu câinii și pisicile, dând semne de stres și frică, încercând să fugă sau să scape. Se estimează că 79% dintre cai suferă de anxietate din cauza petardelor, iar 26% suferă răni din cauza acestora.

Păsările

Zgomotul petardelor poate cauza păsărilor tahicardie și chiar moartea de frică. Gradul ridicat de stres al păsărilor este indicat de faptul că păsările pot abandona temporar sau definitiv locurile în care se află.

În zonele survolate de aeronave, rațele creole cresc mai încet și au o greutate corporală mai mică decât rațele creole care trăiesc în zone cu puțin zgomot. Gâștele de zăpadă afectate de aceste zgomote petrec mai puțin timp mâncând ziua și încearcă să compenseze în timpul nopții, ceea ce presupune scurtarea perioadei lor de odihnă și somn, reducându-și treptat rata de supraviețuire.

Dezorientarea și panica provocată de artificii pot face ca păsările să se prăbușească sau să zboare spre mare. Speciile coloniale de păsări care locuiesc în număr mare, cum ar fi pescărușii argintii, sunt expuse unui risc mai mare în timpul exploziilor de petarde. Multe dintre ele fug din cuiburile lor, iar o dată ce zogomotul se termină, nu mai știu unde să se întoarcă. Astfel, puii lor rămân singuri.

#petarde #zgomot #animale #focuri de artificii

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.