Cererea Ucrainei de aderare la NATO a fost susținută până acum de 20 de țări membre ale alianței, care au semnat declarații relevante cu Kievul. Acest lucru a fost anunțat de șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei Igor Jovkva. Rusia a numit prevenirea extinderii NATO unul dintre obiectivele „operațiunii speciale”, a se citi invazie rusă sau război.

„De astăzi, există deja o oficializare a sprijinului pentru aderarea Ucrainei la o alianță cu 20 de state membre”, a scris Igor Jovka pe Facebook.

În prezent, NATO include 31 de state. Pentru a se alătura alianței unui nou membru, este necesară aprobarea tuturor țărilor.

Ucraina nu este membră a NATO, deși aspirația de a adera la alianță este consacrată în Constituția țării. Rusia, cu câteva luni înainte de operațiunea specială, a cerut ca alianța să nu se extindă. După izbucnirea ostilităților din Ucraina, a fost permis un statut neutru, dar mai târziu au început din nou să vorbească despre necesitatea apartenenței la un bloc militar.

La sfârșitul lunii septembrie 2022, după ce regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie s-au alăturat Rusiei, președintele ucrainean, Vladimir Zelenski a solicitat aderarea la NATO pe o bază accelerată. În aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat un acord între aliați conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO, dar nu a precizat date precise. Pe 10 iunie, ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Vladimir Gavrilov, a recunoscut că la summitul NATO de la Vilnius va fi elaborat un algoritm pentru aderarea Ucrainei la alianță.

Autoritățile ruse insistă că în Ucraina Rusia se confruntă cu întregul bloc NATO. În special, în august o astfel de declarație a fost făcută de prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale, Serghei Kirienko. Potrivit acestuia, autoritățile ucrainene „și-au dat țara, teritoriul și, cel mai rău, oamenii lor pentru a le folosi” de către Occident și NATO, ceea ce a declanșat o „confruntare fundamentală” împotriva Rusiei.

După cum a remarcat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, NATO nu urmărește o confruntare cu Rusia, ci va urma principiul că „un atac asupra unui aliat NATO înseamnă un atac asupra tuturor”.

#cerere de aderare #NATO #Ucraina

O dronă necunoscută s-a prăbușit în apropierea unei baze militare aeriene din Germania. Autoritățile au izolat zona și caută resturile. De asemenea, anchetatorii încearcă să afle cine a lansat drona, informează adevărul.ro.

Dronă s-a prăbușit într-o zonă nepopulată, în apropierea lacului Steinhuder Meer din Germania. Potrivit BILD, locul impactului este la aproximativ un kilometru distanță de baza aeriană a Bundeswehr din Wunstorf.

Poliția a lansat o operațiune de căutare amplă pentru a găsi alte resturi. Autoritățile spun că nu există un pericol cunoscut pentru public. Originea și proprietarul dronei rămân necunoscute.

Oficiul Regional pentru Investigații Criminale (LKA) a confirmat că drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată. Din cauza suprafeței extinse în care ar putea fi împrăștiate fragmentele, la fața locului au fost mobilizate numeroase forțe de intervenție..

Incidentul din Germania se produce după o serie de evenimente care au alimentat îngrijorările privind activitatea dronelor în interiorul și în apropierea spațiului NATO.

În Lituania, o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării dinspre Belarus a fost doborâtă de avioane de vânătoare italiene Eurofighter, desfășurate la baza NATO de la Šiauliai. Resturile aparatului sunt analizate pentru a se stabili tipul dronei.

Totodată, o fregată rusă a lansat două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat într-o misiune de rutină în apele internaționale, în apropierea coastelor Danemarcei.

Rachetele au trecut foarte aproape de elicopter, potrivit autorităților daneze. Copenhaga a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei pentru a discuta despre incident.