Biroul primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, este în curs de restructurare și va înceta să mai existe în următoarele luni, a declarat miercuri, 7 iunie curent, viceprim-ministrul și ministrul de finanțe, Yerulan Zhamaubaev. Aproximativ 1,5 miliarde de tenge (mai mult de 60 de milioane de lei moldovenești) au fost prevăzute pentru întreținerea acestuia în bugetul pentru 2023.

„Restructurarea acestui birou este deja în curs. Cred că, în viitorul apropiat, vă voi spune în sfârșit cum va fi decizia. Dar biroul ca atare nu va mai exista. Cred că în următoarea lună și jumătate”, a spus el (citat de Interfax).

Potrivit lui Zhamaubaev, după restructurare, o parte din personalul biroului va fi transferat către alte organizații, iar alta va fi redusă.

În martie, viceministrul Finanțelor Dauren Temirbekov a raportat că aproximativ 1,5 miliarde de tenge au fost prevăzute pentru întreținerea biroului lui Nazarbaev în bugetul republican pentru 2023, dar în cadrul bugetului revizuit, este planificată reducerea finanțării cu 130 de milioane de tenge (peste 5 milioane de lei moldovenești).

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de aproape 30 de ani. În martie 2019, a demisionat, după care au avut loc alegeri anticipate în republică. Au fost câștigate de Kasîm-Jomart Tokaev. Cu toate acestea, protestele de masă care au avut loc în Kazahstan în ianuarie 2022 au dus la înlăturarea virtuală completă a primului președinte, a membrilor familiei și a anturajul său din afacerile politice și la participarea la proiecte comerciale. Protestatarii s-au opus inițial creșterii puternice a prețului gazelor naturale lichefiate, dar apoi s-au îndreptat către cererile politice, inclusiv cererile ca Nazarbaev să părăsească politica.

Pe fondul protestelor, Tokaev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate kazah. Rudele și asociații primului președinte au început să-și piardă funcțiile în conducerea republicii. În iunie 2022, în țară a avut loc un referendum privind modificările constituționale. Acestea prevedeau trecerea „de la o formă de guvernământ super-prezidenţială la o republică prezidenţială cu un parlament influent şi un guvern responsabil”, precum şi excluderea din legea de bază a tuturor referirilor la primul preşedinte.

În februarie anul trecut, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a semnat un decret prin care recunoaște ca invalidă legea „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy”. Această lege a oferit o serie de privilegii lui Nazarbaev și membrilor familiei sale, inclusiv asigurarea inviolabilității pentru toate bunurile aparținând fostului președinte și rudelor care locuiesc cu el. De asemenea, documentul îi garanta lui Nazarbaev o pensie lunară de 80% din salariul titularului.

#Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #Nursultan Nazarbaev #primul președinte

Italia a decis să prelungească cu încă 15 zile controalele la frontiera cu Spania, menținând suspendarea temporară a regulilor Schengen pentru călătorii care sosesc de pe teritoriul spaniol. Roma invocă situația din exclava spaniolă Ceuta și persistența unor probleme de securitate, scrie Digi24.

Ministerul italian de Interne a anunțat miercuri că măsura vizează în continuare frontierele aeriene și maritime și se aplică persoanelor care sosesc din Spania.

Decizia de prelungire a controalelor a fost luată ca urmare a „situației actuale din exclava spaniolă Ceuta și, în special, ținând cont de persistența problemelor esențiale deja identificate”, a transmis Ministerul de Interne de la Roma.

Suspendarea regulilor Schengen la frontiera cu Spania a fost introdusă inițial pe 31 iulie, pentru o perioadă de o lună, în urma crizei migranților din Ceuta.

De atunci, măsura a mai fost prelungită de două ori, de fiecare dată cu câte 15 zile. Noua decizie a autorităților italiene extinde controalele pentru încă 15 zile.

Madridul a răspuns măsurilor adoptate de Roma prin introducerea unor controale aleatorii asupra călătorilor care sosesc din Italia.