Biroul primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, este în curs de restructurare și va înceta să mai existe în următoarele luni, a declarat miercuri, 7 iunie curent, viceprim-ministrul și ministrul de finanțe, Yerulan Zhamaubaev. Aproximativ 1,5 miliarde de tenge (mai mult de 60 de milioane de lei moldovenești) au fost prevăzute pentru întreținerea acestuia în bugetul pentru 2023.

„Restructurarea acestui birou este deja în curs. Cred că, în viitorul apropiat, vă voi spune în sfârșit cum va fi decizia. Dar biroul ca atare nu va mai exista. Cred că în următoarea lună și jumătate”, a spus el (citat de Interfax).

Potrivit lui Zhamaubaev, după restructurare, o parte din personalul biroului va fi transferat către alte organizații, iar alta va fi redusă.

În martie, viceministrul Finanțelor Dauren Temirbekov a raportat că aproximativ 1,5 miliarde de tenge au fost prevăzute pentru întreținerea biroului lui Nazarbaev în bugetul republican pentru 2023, dar în cadrul bugetului revizuit, este planificată reducerea finanțării cu 130 de milioane de tenge (peste 5 milioane de lei moldovenești).

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de aproape 30 de ani. În martie 2019, a demisionat, după care au avut loc alegeri anticipate în republică. Au fost câștigate de Kasîm-Jomart Tokaev. Cu toate acestea, protestele de masă care au avut loc în Kazahstan în ianuarie 2022 au dus la înlăturarea virtuală completă a primului președinte, a membrilor familiei și a anturajul său din afacerile politice și la participarea la proiecte comerciale. Protestatarii s-au opus inițial creșterii puternice a prețului gazelor naturale lichefiate, dar apoi s-au îndreptat către cererile politice, inclusiv cererile ca Nazarbaev să părăsească politica.

Pe fondul protestelor, Tokaev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate kazah. Rudele și asociații primului președinte au început să-și piardă funcțiile în conducerea republicii. În iunie 2022, în țară a avut loc un referendum privind modificările constituționale. Acestea prevedeau trecerea „de la o formă de guvernământ super-prezidenţială la o republică prezidenţială cu un parlament influent şi un guvern responsabil”, precum şi excluderea din legea de bază a tuturor referirilor la primul preşedinte.

În februarie anul trecut, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a semnat un decret prin care recunoaște ca invalidă legea „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy”. Această lege a oferit o serie de privilegii lui Nazarbaev și membrilor familiei sale, inclusiv asigurarea inviolabilității pentru toate bunurile aparținând fostului președinte și rudelor care locuiesc cu el. De asemenea, documentul îi garanta lui Nazarbaev o pensie lunară de 80% din salariul titularului.

#Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #Nursultan Nazarbaev #primul președinte

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.