Biroul primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, este în curs de restructurare și va înceta să mai existe în următoarele luni, a declarat miercuri, 7 iunie curent, viceprim-ministrul și ministrul de finanțe, Yerulan Zhamaubaev. Aproximativ 1,5 miliarde de tenge (mai mult de 60 de milioane de lei moldovenești) au fost prevăzute pentru întreținerea acestuia în bugetul pentru 2023.

„Restructurarea acestui birou este deja în curs. Cred că, în viitorul apropiat, vă voi spune în sfârșit cum va fi decizia. Dar biroul ca atare nu va mai exista. Cred că în următoarea lună și jumătate”, a spus el (citat de Interfax).

Potrivit lui Zhamaubaev, după restructurare, o parte din personalul biroului va fi transferat către alte organizații, iar alta va fi redusă.

În martie, viceministrul Finanțelor Dauren Temirbekov a raportat că aproximativ 1,5 miliarde de tenge au fost prevăzute pentru întreținerea biroului lui Nazarbaev în bugetul republican pentru 2023, dar în cadrul bugetului revizuit, este planificată reducerea finanțării cu 130 de milioane de tenge (peste 5 milioane de lei moldovenești).

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de aproape 30 de ani. În martie 2019, a demisionat, după care au avut loc alegeri anticipate în republică. Au fost câștigate de Kasîm-Jomart Tokaev. Cu toate acestea, protestele de masă care au avut loc în Kazahstan în ianuarie 2022 au dus la înlăturarea virtuală completă a primului președinte, a membrilor familiei și a anturajul său din afacerile politice și la participarea la proiecte comerciale. Protestatarii s-au opus inițial creșterii puternice a prețului gazelor naturale lichefiate, dar apoi s-au îndreptat către cererile politice, inclusiv cererile ca Nazarbaev să părăsească politica.

Pe fondul protestelor, Tokaev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate kazah. Rudele și asociații primului președinte au început să-și piardă funcțiile în conducerea republicii. În iunie 2022, în țară a avut loc un referendum privind modificările constituționale. Acestea prevedeau trecerea „de la o formă de guvernământ super-prezidenţială la o republică prezidenţială cu un parlament influent şi un guvern responsabil”, precum şi excluderea din legea de bază a tuturor referirilor la primul preşedinte.

În februarie anul trecut, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a semnat un decret prin care recunoaște ca invalidă legea „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy”. Această lege a oferit o serie de privilegii lui Nazarbaev și membrilor familiei sale, inclusiv asigurarea inviolabilității pentru toate bunurile aparținând fostului președinte și rudelor care locuiesc cu el. De asemenea, documentul îi garanta lui Nazarbaev o pensie lunară de 80% din salariul titularului.

#Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #Nursultan Nazarbaev #primul președinte

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.