Biroul primului președinte al Kazahstanului întreținut cu milioane va dispărea

Biroul primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, este în curs de restructurare și va înceta să mai existe în următoarele luni, a declarat miercuri, 7 iunie curent, viceprim-ministrul și ministrul de finanțe, Yerulan Zhamaubaev. Aproximativ 1,5 miliarde de tenge (mai mult de 60 de milioane de lei moldovenești) au fost prevăzute pentru întreținerea acestuia în bugetul pentru 2023.

„Restructurarea acestui birou este deja în curs. Cred că, în viitorul apropiat, vă voi spune în sfârșit cum va fi decizia. Dar biroul ca atare nu va mai exista. Cred că în următoarea lună și jumătate”, a spus el (citat de Interfax).

Potrivit lui Zhamaubaev, după restructurare, o parte din personalul biroului va fi transferat către alte organizații, iar alta va fi redusă.

În martie, viceministrul Finanțelor Dauren Temirbekov a raportat că aproximativ 1,5 miliarde de tenge au fost prevăzute pentru întreținerea biroului lui Nazarbaev în bugetul republican pentru 2023, dar în cadrul bugetului revizuit, este planificată reducerea finanțării cu 130 de milioane de tenge (peste 5 milioane de lei moldovenești).

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de aproape 30 de ani. În martie 2019, a demisionat, după care au avut loc alegeri anticipate în republică. Au fost câștigate de Kasîm-Jomart Tokaev. Cu toate acestea, protestele de masă care au avut loc în Kazahstan în ianuarie 2022 au dus la înlăturarea virtuală completă a primului președinte, a membrilor familiei și a anturajul său din afacerile politice și la participarea la proiecte comerciale. Protestatarii s-au opus inițial creșterii puternice a prețului gazelor naturale lichefiate, dar apoi s-au îndreptat către cererile politice, inclusiv cererile ca Nazarbaev să părăsească politica.

Pe fondul protestelor, Tokaev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate kazah. Rudele și asociații primului președinte au început să-și piardă funcțiile în conducerea republicii. În iunie 2022, în țară a avut loc un referendum privind modificările constituționale. Acestea prevedeau trecerea „de la o formă de guvernământ super-prezidenţială la o republică prezidenţială cu un parlament influent şi un guvern responsabil”, precum şi excluderea din legea de bază a tuturor referirilor la primul preşedinte.

În februarie anul trecut, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a semnat un decret prin care recunoaște ca invalidă legea „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy”. Această lege a oferit o serie de privilegii lui Nazarbaev și membrilor familiei sale, inclusiv asigurarea inviolabilității pentru toate bunurile aparținând fostului președinte și rudelor care locuiesc cu el. De asemenea, documentul îi garanta lui Nazarbaev o pensie lunară de 80% din salariul titularului.

#primul președinte #Nursultan Nazarbaev #Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.