Moneda digitală Bitcoin a urcat duminică la un nou maxim istoric, de 58.354 dolari, păstrând tendința din ultimele 2 luni care i-a dus capitalizarea de piață la peste 1 trilion de dolari, relatează BBC.

Cea mai populară criptomonedă din lume a crescut cu 20% în ultima săptămână și cu 90% de la începutul anului, după ce a căpătat susținerea mai multor companii importante, ca Tesla Inc, Mastercard Inc și BNY Mellon.

Recent, Tesla a anunțat că a investit 1,5 miliarde de dolari în criptomonedă. Criptomoneda are un palmares al fluctuațiilor majore de prețuri și a scăzut brusc de mai multe ori de când a fost creată, în 2009. Bitcoin a început anul la valoarea de aproximativ 28.900 de dolari, potrivit cifrelor CoinDesk.

După ce a trecut de pragul de 40.000 de dolari la începutul lunii ianuarie, a scăzut la aproximativ 30.000 de dolari până la sfârșitul lunii. Cu toate acestea, după ce a depășit 50.000 de dolari pe 16 februarie, a continuat trendul ascendent, depășind 58.000 de dolari duminică. Această tendință a fost în mare măsură stimulată de companiile care au adoptat Bitcoin ca metodă de plată.

Elon Musk a dezvăluit săptămâna trecută că producătorul de mașini electrice Tesla a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari și îl va accepta ca monedă de plată pentru mașinile.

Mastercard intenționează, de asemenea, să accepte Bitcoin ca formă de plată, în timp ce BlackRock, cel mai mare fond de active din lume, explorează modalități prin care poate utiliza moneda digitală.

Pandemia de COVID-19 a avut, de asemenea, un rol în creșterea prețurilor Bitcoin, deoarece mai mulți oameni fac cumpărături online.

Dar mai mulți economiști spun că Bitcoin ar trebui să fie mai puțin folosit ca monedă și mai mult ca un instrument de tranzacționare speculativ.

Reputatul economistNouriel Roubini a spus că moneda virtuală are o utilizare practică foarte scăzută și nu oferă un venit constant, ca obligațiunile sau acțiunile. „Din moment ce valoarea fundamentală a Bitcoin este zero şi ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare, în condiţiile în care producţia de Bitcoin consumă cantităţi imense de energie şi poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge până la urmă”, a spus economistul.

#bitcoin

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.