Washingtonul admite că în vreme ce Moscova se află în poziția strategică de a declanșa o intervenție militară peste graniță, intențiile lui Vladimir Putin în această privință nu sunt cunoscute, scrie Bloomberg. Oficialii ruși au respins informațiile privind o posibilă invazie, pe care le-au catalogat drept „isterice”.

Oficialii americani au dezvăluit aliaților europeni informații și hărți care demonstrează mobilizarea militară impresionantă a Rusiei de la granița cu Ucraina, mobilizare ce ar permite o invazie, dacă președintele Vladimir Putin ar da ordinul, scrie Bloomberg.

Informațiile au fost transmise mai multor parteneri din NATO săptămâna trecută, pentru a susține temerile Washingtonului privind un posibil pas ofensiv al Moscovei ce ar putea avea loc la începutul anului viitor, au spus mai multe surse pentru agenția de știri.

Analiștii prevăd un scenariu în care trupele ruse ar putea intra în Ucraina prin Crimeea, dar și prin Belarus sau prin alte puncte de graniță, cu 100 de batalioane, însumând în jur de 100.000 de militari, pregătiți pentru o operațiune de durată, care acoperă un teritoriu extins.

Două dintre sursele Bloomberg au precizat că jumătate dintre acești militari sunt deja pe poziții și că o eventuală invazie ar putea fi susținută de forțele aeriene.

Aceleași surse au mai spus că Moscova a chemat zeci de mii de rezerviști, la o scară fără precedent în perioada post-sovietică. Rolul rezerviștilor într-o astfel de operațiune, au explicat specialiștii, ar fi să securizeze teritoriul într-o fază ulterioară, după ce batalioanele tactice au deschis drumul.

Informațiile americanilor mai spun că Moscova a intensificat campania de dezinformare care țintește Kievul și a recrutat agenți al cărui rol ar fi acela de a semăna destabilizare în Ucraina.

Rusia nu a anunțat în mod public o chemare a rezerviștilor. Săptămâna trecută, Vladimir Putin a negat că ar avea intenția de a invada Ucraina, dar a observat că semnele de îngrijorare din Occident arată că în cele din urmă, SUA și aliații lor au înțeles că nu au luat în serios avertismentele Rusiei cu privire la Ucraina.

Ce vrea Putin?

SUA și aliații lor nu spun că un război este sigur și nici măcar nu spun că Putin intenționează să declanșeze un conflict. În schimb, informațiile sugerează că liderul de la Kremlin nu a hotărât încă ce va face.

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat de altfel și în mod public același lucru, luna aceasta. „Nu pot vorbi despre intențiile Rusiei. Nu știm care sunt acestea”, a adăugat el.

Moscova a mai mobilizat trupe la granița cu Ucraina, pe care le-a retras ulterior, detensionând situația. Oficialii au atras însă atenția că, chiar și după ultima retragere, din aprilie, rușii au lăsat în urmă echipamente militare, facilitând astfel actuala mobilizare.

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au explodat în 2014, când Moscova a anexat Peninsula Crimeea și a susținut rebeliunea separatistă din estul țării. În schimb, SUA și UE au aplicat o serie de sancțiuni.

Liderul de la Kremlin consideră că Ucraina este parte a Rusiei și consideră inacceptabile aspirațiile Kievului spre Occident și mai ales spre un parteneriat sau eventual o aderare la NATO. În vreme ce a subliniat că nu își dorește un conflict, Putin a spus săptămâna trecută că scopul lui este de a ține SUA și pe aliații lor în tensiune astfel încât acestora să nu le treacă prin cap să genereze un conflict la graniță.

Președintele a criticat totodată Washingtonul și pe ceilalți aliați occidentali pentru că și-au extins infrastructura militară în Ucraina și pentru că și-au intensificat misiunile navale și aeriene în Marea Neagră și în general aproape de granița Rusiei.

Moscova a insistat că NATO trebuie să nu își mai extindă cooperarea militară cu Ucraina.

Dar Kievul nu are de gând să facă acest lucru. Săptămâna trecută, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a vizitat Washingtonul și a cerut Pentagonului sprijin suplimentar pentru protejarea spațiului aerian și costier al țării. Săptămâna trecută, și ministrul ucrainean de externe a călătorit la Bruxelles.

În concordanță cu temerile SUA, și serviciul secret militar de la Kiev a sugerat că Rusia ar putea pregăti un atac până la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie 2022, ce ar implica raiduri aeriene, un asalt pe mare și prin Belarus.

În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile pe care le-a catalogat drept „o isterie construită artificial”.

„Cei care ne acuză de un soi de activitate militară neobișnuită pe teritoriul nostru sunt chiar cei care trimit forțe armate peste ocean. Mă refer la Statele Unite ale Americii. Nu e foarte logic și nici foarte decent”, a spus el.

„Consecințe extrem de grave”

Pentru Biden, scrie Bloomberg, acțiunile lui Putin prezintă mai multe provocări. Acestea ar putea să testeze apetitul administrației de la Washington de a interveni din nou pe plan extern, spre exemplu.

Complicat este și faptul că problemele vin într-un moment în care președintele SUA este concentrat pe probleme interne.

Apoi, tensiunile de la graniță au loc într-un context mai larg de criză în Europa. Una dintre probleme este creșterea prețurilor la gaz, care au făcut ca Europa să fie și mai vulnerabilă în fața Rusiei.

Membri ai UE, inclusiv Varșovia, au acuzat de asemenea Moscova că a încurajat o criză a refugiaților la granița Belarusului cu Polonia și statele baltice.

Iar un test militar rusesc care a pulverizat un satelit de pe orbită a generat o cantitate semnificativă de resturi care, potrivit SUA, au pus în pericol echipajul Stației Spațiale Internaționale.

Totuși, a precizat una dintre sursele implicate în discuțiile dintre aliați, Washingtonul nu crede că aceste evenimente sunt parte a unui plan mai mare, ci că ele sunt exploatate oportunist de președintele rus.

Una dintre sursele citate a explicat pentru Bloomberg că aliații trebuie să ajungă în curând și la un acord privind răspunsul pe care Occidentul ar trebui să îl pregătească pentru Putin. Este neclar în acest moment dacă acest răspuns va fi unul de natură militară.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică că orice încălcare a graniței ucrainene de către Rusia ar avea „consecințe extrem de grave”.